Presa tipărită pierde teren în fața celei online

Un nou sondaj de piață ale cărui rezultate au apărut miercuri confirmă migrarea masivă și neîntreruptă a consumatorilor de presă către mediul online, dar și faptul că cei care nu s-au mutat încă de tot în spațiul virtual nu au făcut-o numai datorită televiziunilor care-i țin cu ochii lipiți de ecrane, de ecranele mari de pe perete, nu de cele mici din buzunar.

Presa tipărită pierde teren în fața celei online

Internetul şi media online câştigă tot mai mult teren, dar televiziunea îşi menţine deocamdată poziția dominantă printre sursele de informare a populației din R. Moldova. E o tendinţă confirmată în două sondaje recente. Cercetarea realizată de compania iData care măsoară exclusiv audiența media arată că vizionarea emisiunilor televizate face parte din rutina zilnică a peste 65 la sută din respondenți. Aproape jumătate din cei chestionaţi accesează zilnic reţelele de socializare, inclusiv pentru a se informa, iar 27 la sută citesc ştiri pe platforme online. Sondajul mai arată că oamenii se informează mai rar din emisiuni de radio și doar ocazional citesc ziare și reviste tipărite. Aceleași tendințe atestă ediţia din februarie a Barometrului Opiniei Publice care cercetează între altele sursele din care se informează cetățenii. Internetul ca sursă de informare creşte aproape constant, cu mici oscilații, în preferințele consumatorilor media, în special în rândul celor de până la 44 de ani. Iar cei mai mulţi dintre respondenţi pentru care televiziunea rămâne sursa principală de informare sunt de peste 60 de ani.

Experta de media Aneta Gonţa spune că migrarea consumatorilor de media de la surse zise tradiţionale spre cele care funcționează pe internet este oarecum firească şi nu neapărat nocivă chiar dacă mediul online rămâne în afară unor reglementări stricte:

„Nu trebuie să generalizăm şi să zicem că pe online consumatorii, consumatoarele din Moldova sunt expuţi mai mult, mai tare la un conținut nociv sau nedeontologic, neprofesionist făcut decât la televizor sau la radio sau în presa scrisă care sunt reglementate, pentru că avem şi acolo derapaje destule, din păcate, în special în ultima vreme, fără ca cei care încalcă să fie sancţionaţi proporțional cu nivelul încălcărilor pe care le fac. Eu cred că avem din ce în ce mai multe surse de informare bune pe internet şi noi putem consuma informaţii de bună calitate, inclusiv investigaţii, inclusiv domenii care nu sunt atât de bine dezvoltate la televizor sau în presa scrisă.”

Experta precizează însă că media online este deseori utilizată pentru propagarea falsurilor şi manipulărilor, iar mulți consumători, cu educaţie media şi digitală mai sumară, ar putea cădea în capcana acestor intoxicări informaționale. „Nu trebuie să ne sperie că domeniul online nu este reglementat. Nu asta e problema, deşi unii profită de asta. Cred că în momentul în care vom avea cât mai mulţi oameni cu discernământ, care ştiu să facă diferenţa, acest timp de informare şi intoxicare îşi va scădea din intensitate pentru că nu va avea public ţintă suficient.”

Topul posturilor de televiziune preferate de consumatorii din R. Moldova este deschis, atât în sondajul iData, cât şi în Barometrul Opiniei Publice, de PrimeTV care retransmite şi emisiuni din Federaţie Rusă. În lista celor mai urmărite posturi se regăsesc şi altele care au mult conținut în limba rusă, produs inclusiv în Rusia, cum ar fi RTR sau NTV. O posibilă explicație a acestei tendințe este, potrivit Anetei Gonţa, faptul că spațiul informațional rămâne în continuare neprotejat şi este invadat de posturi rusolingve, nu neapărat de producție rusească.

„De aceea oamenii când spun o denumire de post ei ar putea nu neapărat să se refere la emisiuni sau la conţinut strict produs în Federaţia Rusă deşi şi acesta este cumva urmărit. Spaţiul informaţional neprotejat ar fi prima explicaţie. Apoi trebuie să vedem profilul omului. Cine continuă să urmărească prioritar televizorul şi la ce se uită şi atunci o să ne fie clare nişte lucruri. Sunt oameni care din obișnuință se uită la anumite programe, la anumit conţinut, cred că este vorba mai mult de programe de divertisment, emisiuni cu care oamenii s-au obişnuit pe timpuri, de mai multă vreme şi continuă să le urmărească. Or poate fi şi conţinutul propriu-zis mai accesibil, mai uşor de înţeles, de digerat.”

Concluzia expertei Aneta Gonţa este că există diferiți consumatori media şi mulţi factori care le formează preferințele mediatice. Din observaţiile expertei în ultima vreme oamenii încep să înlocuiască conținutul rusesc tipic preferat de mai mulţi ani cu cel local pe care televiziunile încearcă să-l potrivească cu preferințele diferitor categorii de consumatori media.