Vorbind joi la Praga, unde are loc conferința anuală de securitate Globsec, președintele Petr Pavel, un fost general NATO, suporter fervent al Ucrainei și al cursului ei pro-occidental, a spus că țara invadată de Rusia ar trebui integrată rapid în UE dacă va face toate reformele necesare.
Nefăcând aceste reforme, a subliniat Pavel în remarci către jurnaliști, pe marginea conferinței Globsec, Ucraina și-ar face rău ei înșăși.
„Cred că aderarea la UE ar trebui să aibă loc cât mai repede posibil, dar fără a încălca regulile. Toate cerințele trebuie îndeplinite întotdeauna, altfel acest lucru nu va fi în interesul Ucrainei”, a spus Pavel.
În privința Moldovei, Pavel a declarat că ea ar putea începe negocierile de aderare în iunie, căci „a făcut cele mai mari progrese dintre toate țările candidate”.
Merz și propunerea „asocierii” Ucrainei la UE
Declarația vine după ce agențiile de presă și ziare din Occident și Ucraina au relatat despre propunerea cancelarului german Friedrich Merz ca Ucraina să capete un statut de „membră asociată” la UE, deocamdată, în condițiile în care pregătirea pentru aderarea propriu-zisă ar mai putea să dureze.
Într-o scrisoare adresată liderilor din UE, văzută de presă, dar nepublicată cuvânt cu cuvânt, conservatorul german ar fi spus că Ucraina ar putea participa astfel la reuniunile UE și ar putea avea europarlamentari, însă nu ar avea drept de vot în luarea deciziilor.
Ea ar avea de asemenea dreptul să acceseze anumite fonduri de dezvoltare europene, dar pe de altă parte ar putea fi „retrogradată” din acest statut dacă s-ar abate de la reforme.
Cancelarul german, Friedrich Merz (dreapta), și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în ziua consultărilor guvernamentale germano-ucrainene, la Cancelaria din Berlin, Germania, 14 aprilie 2026
Potrivit unor relatări de presă, Moldovei și țărilor din Balcanii de Vest li s-ar putea da participare în calitate de „observatori” la reuniunile UE. Nu este limpede însă dacă Merz ar fi de acord cu decuplarea Moldovei de Ucraina în parcursul european, așa cum au sugerat periodic unii formatori de opinie moldoveni și europarlamentari din România.
Merz insistă în scrisoare că nu este vorba despre vreo „apartenență la UE de tip light” (de categorie inferioară), ci, dimpotrivă, de o grăbire a participării Ucrainei la viața UE, chiar înainte de încheierea negocierilor.
Zelenski nu acceptă jumătăți de măsură
Conducerea Ucrainei nu a reacționat imediat la apariția în presă a ideii lui Merz, despre care unele ziare au scris că este împărtășită și de Franța.
Dar propunerea a circulat la un summit recent al UE, din Cipru, din aprilie, și a fost respinsă atunci categoric de președintele Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina vrea calitate de membru cu drepturi depline, invocând sacrificiile pe care compatrioții lui le fac inclusiv pentru a apăra Europa.
Elogiile președintelui ceh Petr Pavel la adresa aspirațiilor Ucrainei și Moldovei vin într-o perioadă când el se află în conflict deschis cu guvernul de la Praga, alcătuit din populiști de dreapta, în privința politicii externe a țării.
Ca și în alte țări, nimeni nu contestă la Praga ambițiile Moldovei, dar guvernarea de dreapta este mult mai critică la adresa Ucrainei decât predecesoarea ei de centru-dreapta, străduindu-se să reducă sprijinul pentru Kiev și pentru numeroșii refugiați ucraineni din Cehia.
Noua dezbatere despre viteza integrării Ucrainei și altor țări vine pe fondul unei anumite oboseli de extindere în țările UE, unde dreapta extremă este în ascensiune, hrănindu-și electoratul inclusiv cu promisiuni de a nu mai face cadouri altora - de pildă țărilor mai sărace din vecinătatea blocului cu 27 de membri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te