Aproape 20 de persoane au fost reținute pentru 72 de ore în urma unor raiduri ale ofițerilor CNA și procurorilor anticorupție în legătură cu falsificarea unor achiziții energetice destinate școlilor.
Your browser doesn’t support HTML5
Primari și directori de școli reținuți pentru licitații trucate
Bilanțul prealabil arată în felul următor - trei primari, un consilier raional, un contabil de primărie, cinci directori de şcoală şi mai mulţi şefi de societăţi comerciale reținuți şi peste 60 de percheziții desfășurate simultan de oamenii legii. Toţi cei „săltați”, cum se spune in jargonul poliţiei, sunt bănuiţi că ar fi organizat licitaţii trucate, derulate în cadrul Fondului de Eficienţă Energetică, pentru izolarea termică a clădirilor publice, reparaţii şi reducerea consumului de energie. Procurorii şi ofiţerii de urmărire penală au anunţat că au descins şi în cadrul Ministerului Economiei, precum şi în birourile Fondului de Eficienţă Energetică, dar că deocamdată nu au reţinut funcţionari publici ori factori de decizie.
Şeful direcţiei urmărire penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, a spus că persoanele reţinute sunt bănuite de corupere pasivă, trafic de influenţă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz de putere. Unii observatori şi politicieni de opoziţie i-au criticat pe oamenii legii că au descins asupra primarilor şi directorilor de licee, nu şi asupra celor care gestionează Fondul de Eficienţă Energetică.
Bogdan Zumbreanu: „Cu siguranţă, acţiunile de urmărire penală vor continua, suntem la etapa în care am ieşit din anonimatul investigaţiilor. În situaţia în care există probe, persoanele obţin calitatea procesuală respectivă”.
Europa Liberă: Dar ar putea apărea factori de decizie din cadrul Ministerului Economiei pe banca acuzaţiilor?
„Orice versiune are dreptul la existenţă”.
Fondul de Eficienţă Energetică a fost creat în 2012, fiind constituit în cea mai mare parte din bani europeni. Bugetul de stat alocă doar 10% din sumă. Este un volum destul de mare de bani destinat investițiilor în instituțiile publice care au bugete austere şi consum enorm de energie, afirmă expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Ion Muntean. Circa 5 milioane de lei revine fiecărei şcoli, grădinie ori spital.
De la apariția acestui fond au existat suspiciuni că finanțările s-ar face pe criterii politice sau că banii nu ar fi folosiţi raţional. La un moment dat auditorii Curţii de Conturi au efectuat un control şi au depistat mai multe nereguli. Ion Muntean este de părere că decizia de finanțare a acestor proiecte le ia un consiliul de experţi, în baza unor criterii stabilite şi publicate din timp. Prin urmare, corupţie ar putea exista pe întreg lanţul, spune expertul, – de la etapa de elaborare a documentației tehnice până la administrarea finală, de către managerii instituțiilor publice.
Ion Muntean: „Sper că aceste acţiuni ale CNA să nu aibă conotații politice şi să demonstreze că într-adevăr a avut intenţii de a deconspira aceste scheme şi de a face ordine; să scoată la iveală toate ilegalităţile şi toate încălcările pe întreg lanţul, nu doar la beneficiarii finali şi tare aş vrea ca acest proces să fie transparent”.
Coordonatoarea de proiecte la Centrul de Investigații Jurnalistice, Natalia Porubin, afirmă că în vizorul jurnaliștilor au ajuns zeci de cazuri de cheltuire iraţională a banilor destinaţi economisirii de energie, care însă nu au fost incluse în geografia perchezițiilor întreprinse de CNA. În multe cazuri, după ce s-au investit zeci de milioane de lei în anumite şcoli ele au fost închise. Ca şi Ion Muntean, jurnalista aşteaptă ca lista celor vizaţi de oamenii legii să fie extinsă.
Natalia Porubin: „Decizia nu o ia primarul, nu o ia contabilul, nu o ia directorul de şcoală, deci e un întreg lanţ al corupţie; nu sunt ei singurii responsabili de utilizarea frauduloasă sau nejustificată a unor surse externe”.
Coordonatoarea de proiecte la Centrul de Investigații Jurnalistice, Natalia Porubin, mai spune că şi-ar dori, la fel ca toata lumea, ca figuranții dosarului prezentat iar cu mult zgomot să ajungă la finalul logic, contrar unei tradiţii deja încetățenite de a îngropa cazurile de răsunet, precum cel a licitațiilor trucate în sănătate sau dosarele vameșilor prinşi cu mită, dosare cărora li s-au pierdut urmele după mediatizarea profitabilă.