Primarii se plâng, din nou, că li se reduc veniturile directe

Primarii convocați la o ședință comună cu membrii guvernului Chicu. 22 ianuarie 2020

„Pe umerii autorităţilor locale a fost pusă mărirea salariilor, ceea ce a redus practic la zero efectele ultimelor schimbări”, spune Tatiana Badan, preşedinta Congresului Autorităţilor Locale.

Premierul Ion Chicu şi alţi membri ai guvernului s-au întâlnit miercuri cu primari din majoritatea localităților din Moldova pentru a-I informa despre strategia guvernului, când vine vorba de politica locală: cum ar fi iluminatul stradal, infrastructura drumurilor şi aprovizionarea cu apă. Primarii însă au folosit ocazia pentru a se plânge din nou că majorarea veniturilor locale, care le fusese promisă pentru 2020 a fost ciopârțită, devenind oricum irelevantă pe fundalul creșterilor salariale pentru angajații din sectorul bugetar.​

Your browser doesn’t support HTML5

Primarii se plâng, din nou, că li se reduc veniturile directe



Autorităţile locale ar fi trebuit să obţină din acest an venituri proprii mai mari urmare a unei noi distribuiri a impozitelor achitate de persoanele fizice și juridice. Majorarea cotei impozitelor pe venit care urma să rămână în bugetele locale a fost promovată încă de guvernul condus de Maia Sandu, ameliorare preluată şi pusă în aplicare doar parţial de actualul executiv în frunte cu Ion Chicu. Majorarea cotei impozitelor achitate de persoane fizice de la 75% la 100% pentru sate, comune, oraşe şi municipii a fost menținută. La fel şi majorarea cotei pentru bugetele municipiilor reședință de raion de la 20 la 50 la sută. Statutul fiscal al persoanelor juridice a rămas neschimbat.

Propunerea fostului executiv ca 50 la sută din impozitele acestora să ajungă în bugetele locale nu a fost acceptată de actualul executiv. Guvernul Chicu a considerat că numai 10 la sută din impozitele antreprenorilor pot fi direcționate în aşa-numitul fond de echilibrare a bugetelor unităților teritorial-administrative. Secretara de stat de la Ministerul Finanţelor, Tatiana Ivanicichina, a spus că aceste sume suplimentare deja au fost transferate bugetelor locale.

„Aceste măsuri vin cu majorarea veniturilor la nivel local cu 711 milioane de lei.”

Majorarea veniturilor locale invocată de executiv nu a produs însă efectul scontat, deoarece a fost limitată şi a ciopârțit intenția iniţială, a conchis Tatiana Badan, preşedinta Congresului Autorităţilor Locale.

Tatiana Badan


„Nu s-a dat impozitul pe venitul persoanelor juridice şi nu s-a mers pe colectarea impozitului la domiciliu. În plus, pe umerii autorităţilor publice locale a fost pusă mărirea salariilor ceea ce a redus practic la zero efectele acestei schimbări. Au avut de beneficiat doar câteva oraşe mari, dar nu toate din ele. Insistăm să implementăm acea idee ca impozitele pe venit ale persoanelor juridice. Aici aş vrea să menţionez ceea ce se întâmplă în autonomia găgăuză... Impozitul la valoarea adăugată rămâne 100% acolo. Noi nu trebuie să avem această discrepanță.”

„Eu aş ridica ambele mâini când ziceţi ca tot TVA să se ducă în teritoriu, toate impozitele să se ducă în teritoriu, dar nu uităm şi de competenţe care sunt la nivel naţional”, a răspuns premierul Ion Chicu invocând nevoia unui echilibru sănătos între necesităţile comunităţilor şi a statului, în general.

### Vezi și... ### Viorel Furdui: Drumurile, apa, iluminarea, deșeurile - sunt de competența autorităților locale, dar resurse financiare nu li s-au dat


„Trebuie să discutăm. Dvs. deja aţi spus că nu sunt efecte de la modificările pe care secretarul de stat abia le-a prezentat. Nici nu au apucat să fie implementate, deja ştiţi că nu este efect, dar 711 milioane vor veni suplimentar la cele planificate în urma acestor măsuri. Haideţi pe parcurs să evaluăm acțiunile noastre corect”, a mai afirmat premierul.

Primarul de Condriţa, Andrei Donică, a insistat şi el totuşi pe o redistribuţie mai echitabilă, după părerea lui, a impozitelor colectate de la agenţii economici, astfel încât şi primarii să fie motivaţi să le colecteze.

„Dacă dumneavoastră o să redistribuiţi, o să schimbaţi cota, dacă nu 100% cum e la autonomia găgăuză, măcar 50% să rămână la administraţia locală de nivelul 1, 25 la sută – la cea de nivelul doi, pentru că uneori sunt nevoiţi să ne ajute cei de la nivelul 2 fiindcă nu avem proiecte şi vouă la nivel central – 25 de procente. Atunci vom fi interesaţi să începem să strângem aceste impozite”.


„Nu poţi să spui, hai 40% acolo, 50 la sută – acolo şi am clarificat. Ministerul Finanţelor poate să facă cu primăria Dvs. aşa vă taie toate transferurile şi să vă lase să vă luaţi toate impozitele de pe loc, să vedem ce o să faceţi. Haideţi să discutăm, să existe un echilibru sănătos, nu există soluţii simple la această problemă”, a răspuns premierul Chicu.

Cât despre legea salarizării în sectorul public, adoptată în pripă la finele anului 2018, costurile căreia au fost subestimate cu peste un miliard de lei şi care a pus în dificultate anul trecut primarii, premierul Chicu a dat asigurări că există finanţări pentru această lege.

Situaţia este mai bună decât a fost la începutul anului 2019...
Ion Chicu, șeful guvernului


„Situaţia este mai bună decât a fost la începutul anului 2019. Aţi văzut că pe parcursul anului 2019 dacă a fost conlucrare între Ministerul Finanţelor şi autorităţile publice locale, cu marea majoritate, nu cu toate, s-au achitat salariile la timp, aşa majorate cum au fost… vă asigur că şi anul acesta va fi aşa.”

Totuşi şi la acest subiect premierul a aruncat câteva săgeţi la adresa unor aleşi locali.

„Anul trecut ştiind că a fost aprobată legea şi vor fi majorări serioase de salarii în teritoriu 131 de primării au diminuat planul de cheltuieli de personal, special. Eu nu consider asta conclucrare.”

În final primarii au plecat de la reuniune cu promisiunea că doleanţe lor vor fi auzite, dar şi cu îndemnul să trimită propunerile pe care le au, în special cele fiscale, la Ministerul de Finanțe care tocmai elaborează politicile bugetar-fiscale pentru anii următori. Totodată, premierul a promis că pe site-ul guvernului va apărea o secţiune specială alocată pentru un dialog îmbunătățit între puterea centrală și cea locală.