„Aceste trei sate au o istorie comună. Nici măcar nu avem hotar între localități. Dacă trece un om străin crede că e doar un sat și nu trei. Noi inițiem procedura de amalgamare, dar este o cale lungă până la amalgamarea propriu zisă. În primăvara anului 2025 sper că va fi amalgamarea și alegerea unui primar”, a spus pentru Europa Liberă primara satului Călinești, Ala Procopciuc.
Este primul grup de sate care a decis inițierea amalgamării, după o tentativă nereușită în satele Volintiri și Copceac din raionul Ștefan Vodă, unde primarii își doreau amalgamarea voluntară a celor două localități, dar sătenii și consilierii nu, cei din urmă votând „împotriva amalgamării” la ședința consiliului sătesc.
- Te-ar putea interesa și: A doua tentativă de amalgamare voluntară a satelor: Volintiri și Copceac au spus „Nu”
Prima tentativă de inițiere a amalgamării voluntare fost a primarului din satul Floreni, raionul Anenii Noi, care își dorea ca Floreni să se unească cu orașul Sângera din municipiul Chișinău, însă procedura nu a ajuns nici până la ședința consiliilor pentru că primarul din Sângera nu a fost de acord să „ia în subordine o localitate cu o mulțime de probleme”.
Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea presupune că satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari.
Noua unitate administrativă trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori; să existe legături rutiere între toate localitățile comasate; distanța din centrul noii localități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km; primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
- Te-ar putea interesa și: Ce va urma după amalgamarea voluntară a primăriilor?
Procesul de amalgamare voluntară poate fi inițiat în baza deciziilor consiliilor locale, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși, la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă. Dacă inițiativa vine de la cetățeni, ei trebuie să colecteze semnături la fel ca în cazul procedurii de inițiere a unui referendum local.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, cele 33 de raioane în care este împărțită administrativ R. Moldova ar putea să dispară, iar în locul lor să fie formate în cinci regiuni sau zece districte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te