„Săptămâna trecută a avut loc ședința extraordinară a consiliului sătesc și, cu părere de rău, doar trei din cei 13 consilieri au votat pentru amalgamare. Patru s-au abținut, cinci au fost împotrivă și unul nu s-a prezentat”, a spus Europei Libere primarul din Volintiri, Igor Hâncu.
La Copceac, inițiativa a fost retrasă de pe ordinea de zi a ședinței consiliului, după ce sătenii au organizat o adunare și s-au pronunțat împotriva amalgamării celor două localități.
„Poate, i-am luat prea repede. Sătenii s-au înfuriat când au auzit de amalgamare. Au zis că nu vor unirea cu Volintiri. Cu oricare alt sat, numai nu cu Volintiri. Au spus că oamenii de acolo-s fuduli. Unii și-au amintit cum se băteau în tinerețe la club cu cei din satul vecin”, a spus Europei Libere primarul din Copceac, Vasile Țânțari.
El se gândește acum să le propună amalgamarea primarilor din alte sate vecine - Alava și Feștelița.
Aflate la o distanță de 8 kilometri, satele Volintiri și Copceac au circa 3.500 și, respectiv, 2.200 de locuitori. Primarii spun că împreună, având mai mulți locuitori, ar putea să atragă proiecte mari de dezvoltare rurală.
Anul trecut, Volintiri a avut un buget de 12 milioane de lei, iar Copceac – 7,8 milioane de lei. Mai mult de jumătate din acești bani merg pentru salariile angajaților instituțiilor subordonate primăriilor.
- Te-ar putea interesa și: Ce va urma după amalgamarea voluntară a primăriilor?
Șeful Oficiului Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat (care acoperă raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Anenii Noi), Sergiu Babin, nu crede că amalgamarea celor două sate a eșuat, ci că procesul a fost pus, mai degrabă, pe pauză. Potrivit lui, aleșii locali mai pot reveni la această decizie.
„Fiecare reformă nu este înțeleasă inițial de către cei asupra cărora se vor revărsa efectele ei. Este nevoie de cât mai multă consultare cu locuitorii și consilierii. Este o pauză, probabil, pentru a se reuși informarea populației. Nimic nu se va întâmpla dacă nu se vor învoi atât consilierii, cât și membrii comunității”, a spus Europei Libere Babin.
Pe 20 iunie, Guvernul anunța, în timpul unei vizite a premierului Dorin Recean în raionul Ștefan Vodă, că primarii satelor Volintiri și Copceac își doresc comasarea și că decizia de inițiere a amalgamării voluntare urmează să fie aprobată „chiar la următoarea ședință” a consiliilor celor două localități.
La începutul lui iulie, Europa Liberă a mers în cele două sate și a discutat cu mai mulți săteni care spuneau că „nu-și doresc unirea”, în timp ce primarul de Volintiri recunoștea că nu are suficient sprijin în consiliu.
„Sătenii se gândesc: «Se unesc două sărăcii și ne va fi și mai greu»”
La sfârșitul săptămânii trecute, 10 primari din trei raioane (Ștefan Vodă, Căușeni și Anenii Noi), însoțiți de reprezentanți ai Cancelariei de Stat, au mers într-o vizită în Estonia, pentru a înțelege „cum au făcut estonienii amalgamarea voluntară” și cum au ajuns de la peste 200 de primării la 80.
În R. Moldova sunt acum aproape 900 de primării. Peste 50% din aceste localități au mai puțin de 1.500 de oameni.
„Primarii noștri înțeleg foarte bine că acele comunități care sunt pe stop demografic nu au cum să reziste”, susține reprezentantul Guvernului în teritoriu, Sergiu Babin.
„Într-adevăr, este bine în Estonia, am văzut. Dar ei au pornit amalgamarea având infrastructură. Noi nici măcar nu avem un drum bun de legătură între Volintiri și Copceac. Sătenii se gândesc: «Se unesc două sărăcii și ne va fi și mai greu»”, spune, la rândul său, primarul din Volintiri, Igor Hâncu.
Din noiembrie 2023, când Guvernul a lansat comasarea benevolă a localităților mici, a mai avut loc o singură tentativă, la Floreni și Sângera, care a eșuat.
Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea presupune că satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari.
Noua unitate administrativă trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori; să existe legături rutiere între toate localitățile comasate; distanța din centrul noii localități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km; primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Procesul de amalgamare voluntară poate fi inițiat în baza deciziilor consiliilor locale, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși, la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă. Dacă inițiativa vine de la cetățeni, ei trebuie să colecteze semnături la fel ca în cazul procedurii de inițiere a unui referendum local.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, cele 33 de raioane în care este împărțită administrativ R. Moldova ar putea să dispară, iar în locul lor să fie formate în cinci regiuni sau zece districte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
