„Că ea [amalgamarea] va fi voluntară, că va fi normativă, că va fi și normativă și voluntară, că va fi cu stimulente mai mici sau mai mari... asta este o decizie care se va lua atunci”, a spus Strah în podcastul „În esență...”
Peste doi ani, autorii procesului de amalgamare voluntară urmează să evalueze rezultatele acesteia și vor constata care sunt atuurile și neajunsurile.
Cât despre o viitoare reformă a raioanelor, spune invitatul podcastului, acum nu există o decizie, dar „se lucrează în această direcție, la câteva scenarii care pot fi puse pe masă și supuse consultărilor.”
Amalgamarea obligatorie, un șantaj?
Întrebat dacă după amalgamarea voluntară ar putea urma „amalgamarea obligatorie”, noțiune vehiculată în spațiul public, Andrei Strah a spus: „nu cred că trebuie să șantajăm primăriile mici.” Potrivit secretarului general adjunct al Guvernului, amalgamarea voluntară este un instrument pentru cei care văd o oportunitate și care știu clar ce au de făcut.
„Dacă noi șantajăm primăriile mici să facă asta, atunci evident că o să fie nevoie de o ghidare mult mai intensă în perioada de post amalgamare”, a specificat Strah.
Când va da roade amalgamarea
Andrei Strah, unul dintre coordonatorii procesului de amalgamare voluntară în R. Moldova, a spus în podcast că estimările autorităților arată că primăriile amalgamate vor putea culege „roadele” acestui proces „aproape instantaneu”.
„Este vorba despre o deschidere mai mare, despre o capacitate mai mare de absorbție [...] a fondurilor europene și este foarte important ca primăriile să fie gata să le absoarbă”, a spus invitatul podcastului.
Andrei Strah a explicat că practicile arată că puterea de absorbție a fondurilor pentru proiecte de dezvoltare e mai puternică cu cât primăria e mai mare.
![În prezent, în R. Moldova, sunt aproape 470 de primării [din cele circa 900] cu o populație mai mică de 1500 de locuitori.](https://gdb.rferl.org/069c0000-0aff-0242-c303-08daf9ff7cfe_cx0_cy1_cw83_w100_r1.jpg)
