Transcrierea episodului o puteți citi AICI.
Consultant în programul Comunitatea Mea, susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), expertul român Sorin Ioniță a sugerat că sistemul moldovean de administrare la toate nivelurile trebuie „regândit în funcție de nevoile noastre”, de provocările care vin din economie și procesele demografice.
„Decidentul politic trebuie să decidă în această reformă care va fi scenariul final, adică numărul de primării pe care îl dorește și asta va rezulta dintr-o analiză. [...] Sunt diverse scenarii în funcție de câtă capacitate administrativă minimă vrei să ai într-o primărie, adică un buget minim pe cap de funcționar, anumite competențe să existe acolo. Dacă ești sub acest nivel, înseamnă că nu prea are rost să exiști”, a spus expertul.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Reforma administrației publice: Cum se vor uni primăriile și când vor dispărea raioanele
În contextul unei eventuale viitoare reforme a raioanelor, Sorin Ioniță a sugerat o „fuziune” a raioanelor, astfel ca numărul lor să ajungă la zece cu păstrarea noțiunii de „raioane” pentru a nu fi nevoie de schimbarea Constituției. Expertul a sugerat și un alt scenariu – cel al împărțirii R. Moldova în „trei regiuni mari ca să se potrivească cu ce e în Europa”.
Vorbind despre gradul de descentralizare, Sorin Ioniță a spus că „descentralizarea este libertatea de a lua decizii proprii în organe alese de cetățeni direct la nivel local”.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Despre competențele pe niveluri de administrare. Ce ar trebui de schimbat pentru ca interacțiunea dintre verigile administrațiilor să fie armonioase și eficiente?
- Despre „administrația fragmentată”.
- Despre „localism” – o noțiune antagonistă reformei de „amalgamare voluntară”.
- De ce în R. Moldova nu există un nomenclator al competențelor administrației publice locale și la ce ar servi acesta?
- Despre ping-pongul dintre autoritățile centrale și locale în situația în care nu sunt stabilite exact competențele. Centrul dispune alocarea de fonduri, iar teritoriile ridică din umeri spunând că nu au acești bani.
- Despre calitatea guvernării moldovene sub aspectul delimitării competențelor pe nivelurile de administrare.
- Poate fi, oare, apreciat coraportul dintre numărul de ministere și cel al populației? Cabinetul de miniștri în România, care are o populație de peste 20 mil., numără 20 de persoane, iar în R. Moldova, stat cu circa 2,6 mil. de locuitori – Cabinetul de miniștri are 16 membri.
- Fenomenele „clientelismului” și cel oferii alocărilor în funcție de culoare politică.
- Despre autonomia găgăuză și o viitoare „haină” juridică pentru malul stâng al Nistrului.
