Floreni se află la 13 de km de Chișinău și la 25 de km de Anenii Noi. Satul fiind parte a acestui raion, oamenii trebuie să meargă la spital la Anenii Noi. Prin sat trece un singur microbuz. Localitatea nu are apeduct și nici canalizare. Grădinița are nevoie de reparație.
La sfârșitul anului trecut, mai mulți locuitori din Floreni au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) o cerere să fie înregistrat un grup care ar colecta semnături pentru inițierea procedurii de amalgamare voluntară cu orașul Sângera. Cu alte cuvinte, satul să treacă în subordinea primăriei Sângera, iar cea din Floreni să fie lichidată.
Pentru că documentele aveau anumite lacune, CEC a respins cererea, iar acum două săptămâni, juristul primăriei Floreni a mai depus una.
„Nu avem finanțare pentru a rezolva problemele din localitate, iar pe parcursul anilor acestea s-au adunat. Sunt gata să renunț la fotoliul de primar, doar ca localitatea să depășească problemele”, a spus Europei Libere primarul satului Floreni, Ruslan Crețu.
Pe de altă parte, primarul orașului Sângera, nu-și dorește să ia în subordine administrativă satul Floreni.
„Să nu se supere oamenii din Floreni, dar Sângera ar avea doar de pierdut de pe urma acestui proces. Noi și așa avem trei localități și, în cazul în care mai vine o localitate cu foarte multe probleme, nu ne vom putea concentra pe proiectele noastre, deja începute. Primarul de acolo știe părerea noastră, dar nu știu de ce a decis să facă acest grup de inițiativă, știind că e irealizabil”, a spus Europei Libere primarul orașului Sângera, Valeriu Popa.
Sângera, care include orașul Sângera și satele Dobrogea și Revaca, face parte din municipiul Chișinău și, respectiv, are acces la fonduri din bugetul municipal. Trei rute de autobuz leagă localitatea de capitală.
Pe 19 ianuarie, CEC va examina într-o ședință cererea locuitorilor din Floreni, aceasta fiind prima tentativă de ceea ce autoritățile au numit „amalgamarea voluntară” a localităților.
Gândită ca prima etapă a reformei administrative, aceasta prevede că satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai puternice.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea, iar în locul lor ar putea să fi formate cinci regiuni sau zece districte.
- Te-ar putea interesa și: Sate comasate, regiuni sau districte. Guvernul a dat undă verde reformei administrative
Alte localități încă se gândesc la această posibilitate. Aflat la o distanță de 12 km de Chișinău, Măgdăcești este satul cu cel mai mare număr de locuitori din raionul Criuleni. Primarul din Măgdăcești spune că și-ar dori ca satele mai mici din zonă să se alipească localității sale, și că doar în acest fel vor putea să se dezvolte.
„La noi, toată echipa e de acord cu amalgamarea voluntară a localităților. Ar fi o schimbare spre bine. Măgdăcești, fiind o localitate mai mare și mai dezvoltată, ar primi satele Pașcani, Porumbeni, Drăsliceni, Ratuș. Oamenii din aceste sate ar avea de câștigat, problemele din localitățile lor ar fi soluționate”, a explicat Europei Libere primărița comunei Măgdăcești, Liuba Cojocaru.
Dar, de această dată, ceilalți primari nu-și doresc comasarea. Aflat la cârma comunei Pașcani pentru al treilea mandat, Vasile Gârbea crede că niciun primar nu și-ar lăsa fotoliul de dragul amalgamării.
„Noi, ca cea mai bogată comună din raion, vrem să luăm noi un sat cu un buget mai mic și să-l ajutăm, dar nu să ne unim cu Măgdăcești. Care primar o să fie de acord să se dea la o parte și să gestioneze alt primar satul lui? Fiecare locuitor din sat o să vrea să aibă primar din satul său”, a declarat primarul din Pașcani, Vasile Gârbea.
Ca să fie creată, o unitate administrativ-teritorială ar trebui:
- să aibă cel puțin 3.000 de locuitori;
- să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;
- distanța din centrul noii unități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km;
- primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, crede că primarii nu au înțeles cum va avea loc la modul practic amalgamarea, chiar dacă Parlamentul a adoptat această lege încă acum jumătate de an.
„Lumea n-a înțeles ce înseamnă acest proces, începând de la deputații care au aprobat acest proiect. În multe sate acum nu este clar care proprietate e privată și care e publică, adică încă nu a fost înregistrată, delimitată, evaluată. Și în situația aceasta, ce unim? Care e soarta acestor bunuri?”, a spus Europei Libere Furdui.
În noiembrie 2023, guvernul a aprobat metodologia de amalgamare voluntară a localităților. Autoritățile au anunțat atunci că localitățile vor beneficia de suport financiar pentru pregătirea acestui proces. Pentru anul 2024, în bugetul de stat sunt prevăzute 150 de milioane de lei.
„Cu banii aceștia vrem să stimulăm amalgamarea voluntară a localităților? Sunt bani foarte mici, insuficienți”, spune Viorel Furdui.
Potrivit autorităților, comasarea orașelor și satelor este necesară din cauza reducerii constante a populației.
Peste 50% din localitățile R. Moldova au acum mai puțin de 1.500 de oameni. Din cauza numărului mic de locuitori, se încasează puțini bani în buget, prin urmare, autoritățile locale au mai puține posibilități de a investi în infrastructură.
Reforma administrativă este și una dintre condițiile de pre-aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
