Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Asociația procurorilor și Asociația veteranilor procuraturii R. Moldova acuză atacuri fără precedent din partea politicienilor pro-europeni la adresa independenței procuraturii. Ei nu au dat nume și au ținut să precizeze că demersul lor nu urmărește „în niciun caz o confruntare cu noul președinte”. Totuși, au spus că nu vor admite resubordonarea instituției celor aflați la putere.
Your browser doesn’t support HTML5
Procurorii denunță „atacurile din sfera politicului”
În ultimul timp, politicieni pro-europeni, prin criticile aproape zilnice, ar atenta la independența procuraturii și chiar la principiul separației puterii în stat, a spus procurorul general Alexandru Stoianoglo, care a dat citirii apelului celor patru instituții și asociații. Prin atacurile lor, care ar urmări, potrivit lui Stoianoglo, „isterizarea societății, demoralizarea și dezbinarea efectivului de procurori și subminarea încrederii publice în puterea judecătorească”, s-ar dori revenirea la vechile practici când cei aflați la putere să controleze activitatea apărătorilor de stat pentru a putea influența soluțiile date de aceștia.
„Asistăm la cel mai mare front ridicat împotriva procuraturii de către politicieni și susținătorii lor, care își asumă rolul de judecători ai activității procurorilor și care aruncă zilnic cu noroi în procuratură. S-ar părea că lucrurile ar fi trebui să ia o turnură legală, mai ales acum când timpul statului capturat a luat sfârșit. Am sperat mult că timpurile în care politicul făcea justiția, iar justiția dicta politica au rămas în trecut, dar se pare că ne-am înșelat”.
### Vezi și... ### Cât de extinsă este rețeaua anabolizantelor?Alexandru Stoianoglo nu a dat însă nici un nume de politician care și-ar dori să anuleze independența instituției conduse de el, totodată precizând că declarația sa nu trebuie percepută ca un act de confruntare cu noua președinte a țării, Maia Sandu. Totuși, a afirmat că în campania electorală prezidențială recentă candidații în loc să ofere soluții la problemele reale cu care se confruntă cetățenii și pentru a „distrage atenția de la incompetența de a soluționa aceste priorități”, au făcut din procuratură un subiect de polemici:
„Societatea așteaptă schimbări spre bine în economie, medicină, asistență socială, infrastructura transporturilor și drumurilor, mediu și altele. Nu problemele procuraturii sunt cele care preocupă primordial cetățenii”.
Majoritatea criticilor ce vizează activitatea procurorilor din ultimii ani vizează inacțiunea în mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, deportarea profesorilor turci, concesionarea aeroportului ș.a. În unele cazuri, apărătorii de stat au fost bănuiți că intenționat ar trage de timp, de unde și suspiciunea de impunitate. Procurorul general Alexandru Stoianoglo s-a referit doar la dosarul dispariției miliardului de dolari din sistemul bancar, despre care a menționat în treacăt că „realizează progrese zi de zi”. Atât el, cât și colegii lui au susținut că procurorii nu pot oferi prea multe detalii, deoarece ar exista restricții legale sau limitări birocratice, menționând secretul anchetei, prezumția nevinovăției, numărul în creștere de cazuri anchetate și complexitatea procedurilor judiciare. Sunt carențe în activitatea instituției, dar se depun eforturi pentru a reseta sistemul pe interior, a concluzionat Stoianoglo.
### Vezi și... ### Ion Guzun: Anticorupția ar face curățenie pe scena politicăConsiliera prezidențială pentru domeniu justiției, Olesea Stamate, a spus Europei Libere că Președinția se abține în a comenta declarațiile făcute de procurorul general și celelalte organizații semnatare ale apelului lansat. Iar liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, succesorul Maiei Sandu la conducerea formațiunii, a afirmat că Stoianoglo ar face bine să spună și nume concrete atunci când vorbește despre atentatorii la independența instituției.
„Oamenii așteaptă progrese, nu urături de Anul Nou. Ar fi bine ca domnul să înțeleagă un singur lucru: că toate aceste domenii, educație, sănătate, asistență socială și așa mai departe sunt direct afectate de ceea ce se numește corupție, criminalitate, cu care domnul procuror general și tot colectivul muncitoresc al lor trebuie să se ocupe. Pentru Procuratura Generală, organele de drept nu sunt o lume paralelă, deconectată de la cetățenii R. Moldova. Cetățenii R. Moldova, pe bună dreptate, cer de la noi, politicienii, de la deputați, de la aleși locali, de la procuratură, de la toți angajații și funcționarii pe banii cetățenilor progrese în combaterea corupției și corupția are nume, hoții eliberați din pușcărie, unul din el mai că nu a devenit procuror adjunct”.
Ieșirea procurorilor în apărarea independenței justiției nu este o premieră. Anterior și judecătorii s-au apărat colectiv în câteva rânduri de la criticile venite dinspre politic, sectorul neguvernamental sau de la cetățeni. Reprezentanții celei de-a treia puteri în stat contestă imaginea negativă pe care o au în societate. Experți care monitorizează acest domeniu spun că în loc să procedeze la autopurificarea breslei din interior, prin mecanismele de care dispun, mulți magistrați se comportă ca membri a unei caste intangibile, situate deasupra cetățenilor.