Linkuri accesibilitate

Iulian Rusu: Socialiștii încearcă să scutească de pedeapsă persoane cu probleme de integritate


Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, o inițiativă legislativă a unui grup de deputați socialiști.

ANI își creează impresia că unii din semnatarii inițiativei legislative ar putea fi interesați în promovarea proiectului respectiv, pentru a le fi încetate procedurile de control, iar în cazul altora – de a nu fi inițiate proceduri de control, admițând, în cazul dat și o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese. Inițiativa este criticată și de Iulian Rusu, expert în domeniul justiției, statului de drept și bunei guvernări. În prezent el este Director Executiv Adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene și membru al Grupului de Experți în domeniul Justiției, o inițiativă lansată de IPRE în vara anului 2020.

Interviu cu Iulian Rusu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:39 0:00
Link direct

Europa Liberă: E cunoscut că în legislativ este înregistrat un proiect de lege de către un grup de deputați socialiști. Dvs. credeți că inclusiv de unii în privința cărora ANI a inițiat procese de control și ar încerca să se acopere după necesitățile de armonizare a cadrului normativ la prevederile Codului administrativ. Să precizăm că aleșii poporului din fracțiunea PSRM propun, printre altele, reducerea semnificativă a posibilităților ANI în efectuarea controlului averilor și intereselor, dar și aplicarea reglementărilor privind răspunderea disciplinară și contravențională. De ce credeți că deputații socialiști ar încerca să împiedice, să zădărnicească sistemul național de integritate.

Acest proiect de lege urmărește scopul de a stopa orice dosare care au fost deja pornite de ANI...

Iulian Rusu: „Inițiativa este toxică. Prin acest proiect de lege, un grup de deputați din cadrul Partidului Socialiștilor sugerează de fapt că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu este suficient de eficientă și ar trebui să-și desfășoare activitatea mult mai rapid și să emită deciziile mult mai rapid. Noi suntem de altă părere, noi credem că, pe lângă scopul declarat de armonizare a cadrului nostru legislativ la prevederile Codului administrativ, de fapt, acest proiect de lege urmărește scopul de a stopa orice dosare care au fost deja pornite de ANI.”

Europa Liberă: De ce s-ar urmări acest scop și ce dosare sunt pornite deja?

Iulian Rusu: „Aparent, ANI, în perioada ultimului an a pornit o serie de cercetări, e vorba de așa-numitele controale pe care ei le efectuează, pe diferite articole, privind integritatea, respectarea regimului de interese și a regimului de declarare a averii. Și au fost pornite pe mai mulți deputați, inclusiv din Partidul Socialiștilor, deci ei deja sunt vizați în aceste anchete.”

Europa Liberă: Și ei se simt cu pufușor pe botișor și încearcă prin aceste amendamente la legislație să împiedice ANI?

Iulian Rusu
Iulian Rusu

Iulian Rusu: „Aparent, da. Pentru că ANI în cazul dat va fi limitat de reglementări generale din Codul administrativ, Codul contravențional și legile speciale pe răspunderea disciplinară, pe partea de termen de prescripție. Ce înseamnă aceasta? Codul contravențional stabilește că răspunderea contravențională survine cel mult în termen de un an de la data comiterii contravenției. Acum, Legea cu privire la ANI stabilește că prin derogare noi o să aplicăm alte prevederi. Și e firesc, pentru că nu poți să echivalezi o contravenție legată de încălcarea regulilor circulației, care se constată, practic, imediat, inclusiv utilizând și video camere și alte instrumente care există la îndemână, cu constatarea că un demnitar a încălcat regimul de declarare a intereselor. Pentru aceasta există o astfel de sarcină, mult mai complicată. E mult mai complex să identifici toată averea, s-o analizezi, să vezi dacă ea este conformă cu ceea ce a declarat sau dacă a fost încălcat regimul de interese. Toate acestea necesită un efort mult mai mare. Respectiv, în cazul dat, ANI va fi constrânsă de acest termen de un an de zile. Și ce folos că autoritatea o să creeze dosarul, o să-l prezinte și chiar o să aibă succes în a demonstra că a fost încălcat cadrul normativ ce ține de integritate, când până la urmă, la expirarea unui termen de un an de zile, persoana va fi absolvită de răspundere pentru că există termen de prescripție general de un an de zile prevăzut în Codul contravențional. Și fix aceeași logică se aplică și față de răspunderea disciplinară.

ANI va fi constrânsă de acest termen de un an de zile. La expirarea unui an de zile, persoana va fi absolvită de răspundere...

Ce fac deputații socialiști? În loc noi să avem termenul acesta prevăzut la noi în Legea 132, să aplicăm legislația specială pe răspunderea disciplinară. Spre exemplu, la judecători, răspunderea disciplinară survine în termen de doi ani de la momentul comiterii. Și iarăși este o problemă, pentru că ANI identifică probleme grave de integritate sau verifică cum se comportă demnitarii publici, spre exemplu judecătorii, și dacă există o problemă gravă de încălcare a regimului de declarare de avere sau interese, sancțiunea disciplinară poate să presupună și eliberarea din funcție. Numai că pentru acest lucru, legea specială, Legea 132, cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), oferă un termen de șase luni din momentul în care actul de constatare al ANI a fost definitiv, a trecut toate instanțele. Iar legea specială care stabilește răspunderea disciplinară a judecătorilor vorbește de doi ani de la momentul comiterii. Evident că, trecând cele patru etape principale ale unui dosar, autoritatea care formează dosarul și colectează probele, demonstrează vinovăția, trece prin sistemul judecătoresc, prin contestare la instanța de fond, este instanța de recurs și, ulterior, de executare, este clar că nu poți să te integrezi pe astfel de cauze complexe timp de doi ani de zile. Respectiv, pe termen de prescripție, iarăși, noi n-o să putem să aplicăm efectiv legea aprobată în 2016, ce ține de răspunderea pe teme de integritate a funcționarilor publici și ale persoanelor cu funcție de demnitate publică din țară.”

Europa Liberă: Dar din 2016 și până astăzi, ANI totuși a verificat averea multor demnitari publici, unde s-a ajuns?

Iulian Rusu: „Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Legea cu privire la declararea de avere și interese a fost aprobată în 2016. Abia către începutul anului 2018, ANI s-a apucat de dosarele care au revenit nemijlocit în competența ANI. Că până atunci...”

Europa Liberă: Nu aveau inspectori...

Iulian Rusu: „Și până în prezent este un număr insuficient de inspectori, în continuare avem funcții vacante de inspectori. A fost nevoie de patru ani de zile ca noi să verificăm ce s-a întâmplat în anterioara Comisie Națională de Integritate, care a funcționat până în anul 2016. Ei au preluat dosarele care erau încă din vechea comisie, le-au examinat în primul rând pe acelea și după aceea s-au apucat de dosarele noi. Pe lângă asta, administrativ, nu a fost numit în funcție un director și un director adjunct decât la finele anului 2016, începutul anului 2018. Iar în statut este un element important, e nevoie de o persoană care, administrativ, să gestioneze toate aceste procese. Desigur, inspectorul de integritate este funcționar independent, el singur primește printr-un sistem de distribuție aleatorie dosarele, însă, administrativ, trebuie cumva să organizeze autoritatea.”

Europa Liberă: Dvs. ați reținut careva din dosare care i-au făcut totuși pe cetățeni să câștige încrederea că există inclusiv o asemenea entitate precum ANI?

Iulian Rusu: „Eu am să pun un pic altfel accentele: ANI este autoritatea care, în 2020, a inițiat mai multe controale în baza informațiilor parvenite în sectorul public. ANI a fost sesizată de Procuratura Generală pe mai multe investigații jurnalistice, inclusiv de țin de procurori cu funcții importante în cadrul procuraturii. Deci, ANI este un actor important.”

În loc să limităm activitatea acestei instituții, ar trebui s-o susținem în continuare...

Europa Liberă: Este, dar el încă nu a reușit să-și demonstreze eficiența.

Iulian Rusu: „Noi, în loc să limităm activitatea acestei instituții, ar trebui s-o susținem în continuare. Și eu vorbesc aici despre accesul la informație, cum verificăm datele din conturi, ce posibilități are ANI-ul, este el agent constatator, nu este el agent constatator, toate detaliile ce țin de cele patru etape pe care le-am enumerat. Or, noi ne dorim, pe de o parte, să asigurăm cu toții integritatea funcționarilor noștri și a persoanelor cu funcții elective, iar pe de altă parte, micșorăm, prin termen de prescripție, justificând că vrem să armonizăm cadrul nostru cu Codul administrativ, pe când, de fapt, însăși activitatea ANI este foarte specială.”

Europa Liberă: Bănuiți că PSRM, dacă ar trece în opoziție, ar fi unul dintre actorii care vor avea de pătimit și ei acuma încearcă să-și tragă plapuma la ei ca, într-un fel, să rămână basma curată cei care sunt certați cu legea, cei care s-au îmbogățit peste noapte?

Iulian Rusu: „Trucul pe care-l aplică deputații din fracțiunea Partidul Socialiștilor este următorul: ei vor să promoveze un termen mai redus în care o persoană cu funcție electivă este cercetată...”

Europa Liberă: Cu termenul de un an?

Iulian Rusu: „Da, în loc de trei ani, care este la momentul actual, și asta ar însemna că având, pe de o parte, un ANI care este limitat în oportunități și instrumente, la expirarea acestui termen de un an de zile, practic, nu ai cum să tragi la răspundere contravențională o persoană care e certată cu integritatea. Acesta este trucul la care se recurge și el trebuie privit și din perspectiva legii contravenționale mai blânde, care poate să aibă efect retroactiv, în cazul dat. Efectele sunt mult mai adânci, decât ceea ce se sugerează prin proiectul de lege. În loc de trei ani, o să avem un an, și în loc de aplicarea termenului de șase luni după emiterea deciziei finale, o să avem termene de prescripție care sunt stabilite prin legi speciale. De fapt, se dorește mușamalizarea și impunitatea, în continuare, pe persoane care au probleme de integritate.”

Europa Liberă: Spuneți chiar mai franc, că unii deputați socialiști ar încerca să se acopere după necesitățile de armonizare a cadrului normativ la prevederile Codului administrativ.

De fapt, se dorește mușamalizarea și impunitatea, în continuare, pe persoane care au probleme de integritate...

Iulian Rusu: „Exact. Cam asta a fost și justificarea și dacă citim nota informativă, se face referire la tot felul de acte, cu care noi, cu siguranță, suntem tot timpul de acord, dar nimeni nu este de acord cu faptul că norma actuală, care se dorește a fi modificată, este neclară, este imprevizibilă, este inaccesibilă.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, ați analizat și ce ar însemna transferul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din subordinea președinției în subordinea parlamentului și ce-ați depistat?

Iulian Rusu: „Am depistat că este o mișcare politică dictată de rezultatele alegerilor prezidențiale. Pe lângă faptul că această normă ar putea avea grave probleme de neconstituționalitate, o să vedem cum se va expune Curtea Constituțională asupra acestei legi.”

Europa Liberă: S-a luat o pauză.

Iulian Rusu: „Da, la moment, din câte cunosc, sunt sesizări la Curtea Constituțională și, datorită importanței acestui subiect, Curtea a suspendat acțiunea legii, și va examina sesizarea în ordine prioritară.”

Europa Liberă: Dar deputații socialiștii explică că nimic nu se schimbă, cu excepția că doar președintele nu va mai putea să numească adjuncții șefului SIS.

Iulian Rusu: „Lucrurile stau diferit, de fapt, acesta e iarăși un paravan pentru justificare, aici trebuie să privim și contextul în care s-au petrecut alegerile în țara noastră. Cetățenii votează având în vizor setul de competențe pe care îl are președintele. Doi la mână, prevederile constituționale spun că președintele are un rol important în asigurarea securității naționale și este garantul suveranității țării. Deci, toate aspectele astea evident că dictează ca președintele să aibă un rol important pe coordonarea activității structurilor naționale ce răspund de securitate. Prin transferul acestor competențe către parlament, când vorbim despre aspecte de securitate, este important să avem parlamentarism, dar atunci când sunt atacate aspecte legate de securitatea națională, este complicat să intri în dezbateri foarte îndelungate și cu prezentarea de argumente din toate părțile.”

Europa Liberă: Chiar dacă forma de guvernare rămâne a fi cea parlamentară?

Iulian Rusu: „Desigur. Pe alte aspecte, formarea guvernului, adoptarea de legi, evident că totul rămâne în mâinile parlamentului, dar nu trebuie să uităm că Constituția conferă funcții pentru președinte, ca o contrabalanță pentru ca să ajustăm toate aceste forțe, care vin din toate părțile. Și noi avem trei puteri în stat, executivă, legislativă, judecătorească – președintele este garantul ca aceste trei puteri să conlucreze între ele, să nu existe o suprabalanță sau o pondere mai mare a uneia față de celelalte. De aceea noi avem prevăzut în Constituție că președintele se implică ș pe acțiuni legislative, că președintele dispune și de competențe legate de executiv, spre exemplu de propunere a candidatului la funcția de prim-ministru. De puterea judecătorească este legat prin numirea judecătorilor.”

Președintele este garantul ca aceste trei puteri să conlucreze între ele...

Europa Liberă: Dar acest ping-pong dintre Parlament și Președinție este interpretat în diferite feluri, și de aici se creează impresia că nu contează funcția în stat, dar contează persoana care ajunge într-o funcție înaltă în stat.

Iulian Rusu: „Noi cu toții, când ne pornim în construcția noastră de stat bazat pe lege și stat de drept, evident că avem în vizor ceea ce am menționat, o balanță între toate puterile, pentru ca să nu escalada în autocrație sau în tiranie, în ultimă instanță.”

Europa Liberă: Dictatură.

Iulian Rusu: „Dar asta e pe parte teoretică, iar când ajungem să aplicăm legile în practică, evident că avem nevoie de personalitatea unui actor politic și cât de activ sunt utilizate competențele prevăzute de Constituție. Și mai important decât atât e cât de bine această personalitate își cunoaște limitele competențelor și nu trece de anumite linii roșii.”

Europa Liberă: Deci, ca să tragem o concluzie – pe moment, balanța înclină în favoarea rămânerii SIS în subordinea președinției?

Iulian Rusu: „Asta ar fi și o concluzie firească, ce ar reieși din prevederile Constituției noastre. Este evident că, la moment, mingea se află pe terenul Curții Constituționale, dar sunt suficiente argumente ca să menținem acest aspect care ține de securitatea națională în domeniul de competență a președintelui, care a fost partajat până nu de mult, până la modificările recente cu parlamentul. Există comisia de profil din cadrul parlamentului, care răspunde de securitatea națională și de ordinea publică, care audiază, care are acces la informații cu acces restricționat din partea SIS-ului. Noi nu excludem parlamentul, Doamne ferește, el niciodată nu a fost exclus în trecut pe controlul parlamentar. Dar să excluzi totalmente competențele președintelui pe acest domeniu foarte sensibil și să le transferi pe toate către parlament, spuneți-mi, vă rog, în situație de criză, cine o să ia decizii importante legate de securitatea națională? Asta o să fie cine – președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională și ordine publică? Sau cine o să fie?”

Europa Liberă: Dar credeți că această intenție a socialiștilor de a transfera SIS în subordinea Parlamentului ar însemna și o protejare a unor deputați de trecutul lor și se ia în calcul și viitorul care-i așteaptă?

Iulian Rusu: „Haideți să analizăm cum s-ar putea răsfrânge o activitate ilegală a unei persoane cu funcții de demnitate publică față de securitatea națională, domeniul de competență al SIS. Deci, în momentul în care noi avem probleme grave, pe sectorul justiției, spre exemplu, sau pe influență, pe trafic de influență, a unor deputați. Aceasta este aspect de securitate națională?”

Europa Liberă: Este.

Iulian Rusu: „Este. Deci, în cazul dat, evident că este foarte important cum este coordonată activitatea SIS, cum este finanțată. Pe de altă parte, noi va trebui să solicităm și un nivel de transparență a acestei instituții, pentru ca să nu trecem cu balanța în cealaltă parte, când se fac tot felul de activități care nu sunt supuse nici unui fel de control judiciar, cum ar fi testul de proporționalitate, cât de proporțională a fost să aplicăm măsuri de urmărire care nu sunt autorizate de judecătorul de instrucție. Evident, trebuie să avem grijă să punem în capul mesei legea și statul de drept. Când se aplică astfel de măsuri, ele trebuie verificate.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG