Linkuri accesibilitate

Natalia Gavriliță: Socialiștii se pregătesc de alegeri anticipate și sunt gata să dea foc la casă


Partidul Acțiune și Solidaritate apropiat viitoarei președinte, Maia Sandu, este dezamăgit de avizul negativ dat luni de guvern amendamentelor sale la politica bugetar-fiscală pentru anul viitor.

Guvernul a sprijinit propuneri ale socialiștilor și altor aliați ai președintelui la final de mandat, Igor Dodon, să se acorde la anul îndemnizații pentru familiile medicilor decedați de COVID sau ajutoare pentru pensionari.

Dar le-a respins pe cele făcute de aliații Maiei Sandu pentru sprijinirea economiei afectate de criza de coronavirus și în primul rând a întreprinderilor mici și mijlocii prin măsuri ca introducerea cotei 0 la impozitul pentru venitul reinvestit. Ce argumente a adus guvernul și cum a reacționat PAS?

Criza s-a agravat din cauza inacțiunii guvernului

Natalia Gavriliță din formațiunea PAS, cea care a fost ministră de finanțe în guvernul condus în vara lui 2019 de viitoarea președintă, Maia Sandu, consideră că, după răspunsul negativ al guvernului, amendamentele au șanse mici să mai fie luate în calcul, ceea ce riscă să lase, spune ea, antreprenorii fără singurele tipuri de ajutor ce i-ar putea sprijini să treacă peste greutățile crizei: „Este un mare păcat, pentru că deja criza s-a agravat din cauza inacțiunii guvernului și, iată, nici pentru anul 2021 guvernul nu vrea să ajute antreprenorii. În aceste condiții, evident că fracțiunea PAS nu va sprijini legile în parlament.”

Natalia-Gavriliță, fosta ministră de finanțe
Natalia-Gavriliță, fosta ministră de finanțe

Gavriliță mai spune că este greu de înțeles cum crede posibil guvernul, dar mai ales formațiunile majoritare din parlament – și a socialiștilor, și a coechipierilor lor din formațiunea Șor - să poată obține cel puțin 6 miliarde de lei de la FMI și BM – atât ar vrea executivul să împrumute în 2021 de la aceste instituții pentru acoperirea deficitului - în condițiile în care au promovat și promovează proiecte incompatibile cu angajamentele luate în fața de FMI și BM – așa zisa „lustrație”, ce țintește în înlocuirea fără concurs de demnitari în funcții publice, inclusiv se pare și a guvernatorului BNM, plus intenția de a anula legea „miliardului” prin care gaura provocată de furtul din 2014 este acoperită din banii bugetului: „Asta ne arată că și majoritatea PSRM-Șor, și guvernul Chicu se pregătesc de alegeri anticipate și sunt gata să dea foc la casă.”

Atunci când a optat, luni, pentru respingerea amendamentelor PAS, iar guvernul l-a sprijinit, Ministrul finanțelor a explicat că ceea ce se propune - ministrul le-a numit “facilități fiscale” - este tocmai ceva la ce executivul încearcă de mai mult timp să renunțe, pentru a nu crea corupție și inegalități, iar calea mai potrivită, în viziunea ministrului, ar fi subvențiile pentru subiecți economici anume, fără să precizeze însă de ce guvernul nu aplică măcar această formulă, pentru a salva antreprenorii loviți de criză.

Dar iată și un alt motiv al respingerii amendamentelor, formulat la fel de ministrul Pușcuță luni, în timpul ședinței executivului: „Majoritatea nu sunt însoțite de indicarea sursei de acoperire a pierderilor bugetare, ceea ce va cauza deteriorarea sustenabilității bugetare.”

Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, care a confirmat zilele trecute, într-o apariție publică, suferința economiei, spunând că criza coronavirusului a „diminuat semnificativ cererea agregată și activismul economic”, a adăugat totodată că salvarea vine din măsuri fiscale și ajutoare externe, dar că, din păcate, politicienii fac imposibilă venirea acestor ajutoare:

“Economia mai poate fi susținută printr-un impuls fiscal, însă realizarea acetuia necesită surse de finanțate. BNM a muncit cot la cot cu guvernul pentru a asigura acea finațare, prin implementarea acțiunilor cerute de noul program cu FMI, însă din cauza blocajului politic riscăm să ne înecăm chiar la mal.”

Natalia Gavriliță, fosta ministră de finanțe, explică la rândul ei astfel insistența formațiunii PAS pe măsuri fiscale de sprijin a afacerilor:

„În criză, ceea ce fac guvernele în țările europene este, în primul rând, să se gândească la locurile de muncă și posibilitățile pentru agenții economici să-și continue afacerile. Printre principalele măsurile sunt subsidizarea salariilor și anumite programe pentru a crește lichiditățile, adică pentru a crește finanțarea disponibilă pentru oamenii de afaceri – tocmai ceea ce propunem noi.”

Viziunea acestei formațiuni este sprijinită și de economiști. Expert Grup – un centru neguvernamental de analiză economică de la Chișinău, a spus la sfârșitul lunii octombrie într-un raport că, de la declanșarea pandemiei urmată de îngheț economic, guvernul de la Chișinău nu a reușit să propună un plan sustenabil anti-criză pentru firme și populație și că ar fi nevoie de măsuri ferme pentru majorarea “anvelopei financiare” de care beneficiază economia.

XS
SM
MD
LG