Linkuri accesibilitate

Cum a depolitizat procuratura Alexandru Stoianoglo


Procurorul general Alexandru Stoianoglo

Ce dosare a avut pe masă procurorul general? Ce dosare a rezolvat? Un bilanț la aproape un an de mandat.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene a analizat activitatea actualului procuror general Alexandru Stoianoglo, la aproape un an de mandat, și a tras concluzia că deși a existat oareșce transparență pe anumite cazuri, instituția ar fi rămas selectivă în felul în care gestionează dosarele de rezonanță.

Cum a depolitizat procuratura Alexandru Stoianoglo
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
Link direct

Cele mai notorii cauze pe numele deputaților fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, care ar avea implicații la „frauda bancară” și „laundromatul rusesc”, nu au avansat prea mult, este una dintre concluziile experților. Iar renunțarea la învinuire în cazul mai multor persoane, inclusiv ex-deputatul Veaceslav Platon, 13 judecători figuranți în „spălătoria rusească”, au știrbit din imaginea și așa afectată a întregului sistem al justiției din R. Moldova.

În vara anului 2019 când a fost inițiat concursul pentru funcția de procuror general, guvernarea de atunci formată de Blocul ACUM-PSRM se angajase într-un anevoios proces scoatere a instituțiilor statului din captivitate, stare atestată într-o declarație a legislativului. La distanță de un an de la finalizarea procedurilor de selectare a unui procuror care să fi pus în aplicare spiritul acelei declarații, unii experți constată că depolitizarea mult-promisă, inclusiv de procurorul general Alexandru Stoianoglo, nu s-a întâmplat. Iar acest lucru, potrivit directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Rusu, a devenit și mai evident atunci când oamenii legii s-au văzut siliți să ia la întrebări politicieni din arcul puterii, pe președintele Igor Dodon și alte figuri notorii din tabăra socialiștilor.

Acțiunile procuraturii au fost modeste

„Pe dosare de rezonanță importante pentru societate, cum ar fi integritatea unor funcționari publici de rang înalt sau finanțarea ilegală a unor partide politice, acțiunile procuraturii au fost modeste. Spre exemplu, în loc să fie inițiată investigarea și stabilirea dacă există bănuială rezonabilă, care ulterior să genereze emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale, Procuratura Generală a redirecționat aceste dosare către Autoritatea Națională de Integritate. Pe aceleași înregistrări care au devenit publice la un moment dat, pe alte informații care țin de vacanțe luxoase sau pe modalitatea în care este finanțat un anumit partid politic am constatat că aici este o doză de selectivism”.

În ceea ce privește anchetarea fraudei bancare, care este unul din dosarele prioritare ale lui Stoianoglo, după cum a declarat chiar procurorul general, nu s-a ajuns la condamnări sau alte decizii noi ale instanțelor, mai afirmă Iulian Rusu. Singura schimbare produsă e punerea sub învinuirea a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, care este fugar, și anchetarea a unei părți a anturajului său. Plahotniuc însă între timp a schimbat mai multe jurisdicții, iar urmărirea lui internațională de către procurori capătă nuanțe de film de acțiune cu accente ilare, așa cum au constatat mai mulți observatori. Altfel spus, anunțarea de numeroase acțiuni de căutare fără să aibă și efecte palpabile. În cazul Șor, dosarul lui nu s-a mișcat din loc.

Iulian Rusu, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Rusu
Iulian Rusu, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Rusu

Autorul analizei Institutului pentru Politici și Reforme Europene admite că la mijloc sunt și factori obiectivi, precum procuratura nu este unica autoritate implicată în anchetă, mai există și sistemul judecătoresc, sau, și mai regretabil – procurorii sunt prea slabi pentru asemenea inginerii sofisticate ori nu ar fi protejați suficient, după ieșirea la iveală că ar fi fost filați de personaje-cheie responsabile de „furtul miliardului”.

În ceea ce privește renunțarea la învinuire pe cazul celor 13 judecători implicați în „spălătoria rusească”, atât Iulian Rusu, cât și experta anticorupție Lilia Ioniță consideră că este un mare pas înapoi. Mai mult, Lilia Ioniță formulează o întrebare pentru discuție publică: ce ar fi să plătească procurorii, în baza acțiunilor de regres, milioanele de lei pe care magistrații vizați le revendică de la stat drept recompensă pentru salariile ratate pe durata absentării de la serviciu?

Experta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei afirmă că după venirea lui Alexandru Stoianoglo la cârma procuraturii societatea a asistat la „reglări de conturi între procurori”, iar instituția a demonstrat în cazul dosarului ex-procurorului-șef anticorupție Viorel Morari că, dacă vrea, poate să ancheteze cazurile de îmbogățire ilicită, până acum acoperindu-se cu scuze.

De asemenea, Lilia Ioniță este convinsă că făptașii fraudei bancare ar fi în continuare menajați și chiar ocrotiți de întreg sistemul judiciar.

„Vedem niște activități ale procurorilor foarte și foarte finuțe și în vârful degetelor. Ni se vorbește de ani buni de acolo comisii rogatorii care au fost expediate către alte state. Dar asta durează și eu chiar nu-mi pot explica: că o fi birocrația mare în toată lumea sau de ce se întâmplă de fapt, de ce nu a fost colectat tot materialul probator necesar pentru a fi prezentate învinuirile în privința persoanelor culpabile? Ele trebuiau să vine anume de la autorități care sunt investite cu acest drept”.

Experta Centrului de Analiză şi Prevenirea Corupţiei vrea să creadă că Procuratura Generală în mandatul lui Alexandru Stoianoglo începe să iasă de sub orbita politică, dar pentru asta procurorul general nu are cum să închidă ochii la suspiciunile ce-i vizează pe politicieni, inclusiv pe cei aflați la putere. Disputele politice apărute în spațiul public precum celebra sacoșă neagră primită de președinte de la Vlad Plahotniuc, trebuie să fie motiv de autosesizare a instituției, crede Lilia Ioniță, în caz contrar cum să mai demonstrezi că procurorii sunt echidistanți și independenți în raport cu politicienii?

Vezi comentarii (1)

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Recommended

XS
SM
MD
LG