Nicolae Panfil (Promo-LEX): noul Parlament trebuie să revadă Codul Electoral

R. Moldova este la momentul bilanțului unor alegeri parlamentare anticipate pe care președinta Maia Sandu și le-a dorit din momentul câștigării mandatului în 2020. Și pe care fostul ei partid, PAS, le-a câștigat cu un rezultat clar: 52,7% după numărarea a 99,8% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare CEC.

Discutăm despre încălcările din ziua votului – cu dezvăluiri mai multe ca niciodată poate despre tentative de corupere a alegătorilor, în special a celor din regiunea estică. Invitatul dimineții – Nicolae Panfil, șeful celei mai mari echipe de observatori locali ai alegerilor de la Asociația Promo-Lex.

Interviu cu NIcole Panfil, Pro-LEX, șeful echipei de observatori

Europa Liberă: Senzația aceasta că au fost de data asta mărturii mai multe ca altă dată despre cumpărare de voturi, alt gen de influențe e o impresie doar a mea sau așa este?

Nicolae Panfil: „Să știți că am și eu aceeași impresie și chiar cumva m-am mirat, pentru că, de obicei, acest fenomen, știm cu toții, este unul ascuns ochilor și nu se face totul chiar atât de deschis. Formulez și eu o ipoteză acum: probabil, faptul că au fost nevoiți în regiune să organizeze transportul cu microbuze de capacitate mai mică nu a permis controlul atât de riguros asupra oamenilor, asupra acestor cetățeni care au venit și au votat și, respectiv, au fost abordați de jurnaliști, de observatori, de alți cetățeni și ei cumva au vorbit.”

Europa Liberă: Deci, oamenii au vorbit de data asta și au spus, și s-au văzut în știri peste tot oameni recunoscând că li s-au propus recompense, au de gând să ia recompense, ceea ce nu s-a întâmplat în alte dăți. Ce ar trebui să urmeze?

Nicolae Panfil: „Ar trebui să urmeze, probabil, autoritățile să încerce să investigheze astfel de informații. Noi avem unele lucruri pe care le-am spus în rapoarte, ar putea să fie cercetate care au fost spuse nu doar de Promo-LEX, dar și de alte persoane, cetățeni, observatori. Deci, autoritățile ar trebui cumva să se sesizeze pe acest subiect, fiindcă, într-adevăr, cel puțin mediatic, în spațiul public s-au auzit mult mai multe exemple de cazuri de acest gen și acestea nu ar trebui să rămână fără atenție.

Eu sper că s-au convins, în sfârșit, și autoritățile de faptul că, cu regret, transportarea organizată a alegătorilor merge, de regulă, mână în mână cu coruperea acestora și definiția acestui fenomen de transportare organizată a alegătorilor pe care încercăm noi să o promovăm și care sperăm să fie luată în calcul după alegeri sau în eventualitatea unor modificări ulterioare la Codul electoral este ca această problemă - transportarea organizată - să fie echivalată cu coruperea alegătorilor, pentru că, chiar dacă și nu ai o dovadă clară că i s-au oferit bani cetățeanului pentru a vota într-un anume fel sau altul, cel puțin transportarea acestuia, fără achitarea pentru serviciul care i-a fost prestat de a fi transportat din punctul A în punctul B reprezintă sau poate reprezenta o dovadă a faptului coruperii acestuia, pentru că știm că oamenii fie sunt săraci și nu au posibilitatea, fie sunt convinși ulterior în diferite modalități de a vota un anumit concurent electoral.

Sper foarte mult că autoritățile vor auzi, în sfârșit, că aceste două probleme sunt legate între ele și vor încerca să găsească o soluție legală pentru stoparea transportării organizate a alegătorilor.”

Europa Liberă: Ce arată ultimele dvs. cifre?

Nicolae Panfil: „Să știți că mai spre seară sau după-amiază, mai bine zis, a mai scăzut numărul de astfel de situații, dacă vorbim tot la subiectul de zvonuri, tentative sau situații de compensări materiale sau bănești, cum le numim noi, au mai scăzut comparativ cu ceea ce a fost până la prânz.

Dacă până la prânz am avut pe această categorie 10 cazuri raportate de Promo-LEX, după prânz, după ora 14 au fost 3 cazuri până la ora 19.

Cât privește transportarea, pentru că aceste două probleme merg mână în mână, după cum am văzut, în special, acolo, în regiune, până la prânz noi am avut 20 de cazuri constatate până la ora 14 și 6 cazuri constatate după ora 14, adică, iarăși, o descreștere a fenomenului. Deci, cam acestea sunt cele mai voluminoase sau ca și număr cele mai mari tipuri de probleme, incidente constatate.”

Europa Liberă: Cel puțin de această dată autoritățile, dimpotrivă, au lăsat impresia că merg pe invers, au zis în felul următor: la prezidențiale a existat o interdicție în sensul că nu se poate transportul acesta organizat, acum nu există, nu putem să sancționăm pe nimeni, alte încălcări le analizăm și vedem. De ce aveți speranța că ar putea să se schimbe părerea autorităților?

Nicolae Panfil: „Bine, eu personal îmi pun speranța, în primul rând, în modificarea legislației, pentru că desigur că noi ne-am adresat Comisiei Electorale Centrale în ideea de a avea o hotărâre similară celei care a fost în 2020 la prezidențiale, dar în realitate sau cel mai bine desigur ar fi să avem o normă stipulată în Codul electoral care să spună exact ce este transportarea, să spună că nu este permis acest lucru și atunci Comisia Electorală Centrală va trebui doar s-o execute împreună cu poliția și alte instituții ale statului.”

Europa Liberă: O încercare a comisiei să aprobe această interdicție și de data aceasta, s-o aprobe cumva repetat, nu a avut succes. Am putea presupune că cineva voia să organizeze ceea ce a organizat?

Nicolae Panfil: „Poate fi și acest lucru, până la proba contrarie, să spunem așa. Noi am văzut diverse opinii vizavi de prestația Comisiei Electorale Centrale pe astfel de subiecte sensibile cum ar fi transportarea organizată sau organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, dar și pentru cetățenii noștri din afara țării.

Și aici s-au simțit anumite momente, elemente în care, din punctul meu de vedere, nu întotdeauna Comisia Electorală Centrală a ținut pasul cu legea.”

Europa Liberă: Simplu spus, raportul de forțe în comisie, deocamdată, a fost 5 la 4 și 5, de obicei, erau împotriva acestor interdicții, iar 4 pentru?

Nicolae Panfil: „Noi nu ne putem face că nu observăm sau că nu înțelegem cine sunt cei 5 și cine sunt cei 4 și cum au ajuns membri ai Comisiei Electorale Centrale sau în situația pe care o avem la momentul de față modul de constituire al Comisiei Electorale Centrale, care, din punctul meu de vedere, la fel este o problemă pe care ar trebui s-o discutăm după alegeri și să ne asigurăm pentru viitor că în Comisia Electorală Centrală sunt persoane care absolut (dar absolut!) nu vor putea fi bănuite de oarecare influențe sau presiuni asupra lor, inclusiv politice.

Din păcate, s-a creat impresia în acest scrutin în special despre faptul că s-au admis anumite influențe asupra activității membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Ca să revin la subiectul despre care noi discutam – transportarea -, vreau să vă spun că, chiar și în condițiile în care Comisia Electorală Centrală nu a învățat o hotărâre, însăși transportarea ilegală a pasagerilor este deja o contravenție prevăzută în legislație, în Codul contravențional, inclusiv din acest considerent probabil astăzi nu am văzut autocare care să se fi deplasat, pentru că ar fi existat amenzi probabil mult prea mari, iar poliția nu s-ar fi putut preface că nu le observă. Și, probabil, inclusiv din acest considerent s-a ales să se meargă pe calea transportării alegătorilor cu autoturisme mai mici, cu minivan-uri ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, ce sancțiuni prevede legislația pentru coruperea alegătorilor în caz că se demonstrează aceste lucruri? La un moment dat, Inspectoratul General de Poliție zicea și el că are în examinare 7 cazuri care ar indica la așa ceva.

Nicolae Panfil: „În legislație avem articolul 181, coruperea alegătorilor din Codul penal al Republicii Moldova. Deci, coruperea sau darea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scopul determinării alegătorilor să-și exercite sau să nu-și exercite drepturile electorale în cazul alegerilor prezidențiale, parlamentare, locale ori în cadrul referendumului se pedepsește cu o amendă de la 550 la 850 de unități convenționale sau cu închisoarea de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu o amendă în mărime de la 4 mii la 6 mii de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În categoria bunurilor prevăzute la alineatul 1 sunt incluse și băuturile alcoolice, produsele din tutun și produsele alimentare.

Apropo de băuturi alcoolice, cazul cu berea oferită la unul din barurile dintr-un sat la fel articolul respectiv, alineatul 3 spune: nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alineatul 1 materialele și obiectele de agitație electorală achitate din fondul electoral ce poartă numele și pronumele, adică materialele promoționale. Deci este prevăzut de la 550 la 850 de unități convenționale ca amendă sau chiar închisoare de până la 5 ani pentru persoana fizică.”

Europa Liberă: Cel care a dat?

Nicolae Panfil: „Da!”

Europa Liberă: La ultima intervenție publică pe care ați avut-o ați spus că în rapoartele dvs. figurează și nume de concurenți în folosul cărora s-au făcut aceste lucruri, dar nu le-ați putut numi, e firesc, în ziua votului, dar ulterior ați zis că veți reveni cu această informație.

Nicolae Panfil: „Da, așa este. Noi încercăm după ziua alegerilor și, de regulă, în două zile sistematizăm toate informațiile, introducem în rapoarte denumirile de partide și concurenți electorali, va fi un raport închegat referitor la ziua alegerilor. Acolo veți vedea cine sunt acei concurenți care au fost vizați în situațiile respective.”

Europa Liberă: De ce este necesar să se cunoască și aceste denumiri de concurenți electorali?

Nicolae Panfil: „Eu personal cred că trebuie să arătăm cu degetul la cei care eventual au admis nereguli în campania electorală și în ziua alegerilor.”

Europa Liberă: Organizația Dvs., alte organizații vorbesc despre încălcări, le spun pe nume, de obicei sunt multe aceste încălcări, câteodată mai puține, iar ulterior cumva nimic nu se întâmplă. E și asta o senzație corectă sau nu-i chiar așa? Și ce credeți că ar trebui să se întâmple ca toată lumea să aibă senzația că s-a făcut dreptate?

Nicolae Panfil: „Nu sunt întru totul de acord cu Dvs. că nimic nu se întâmplă. Pur și simplu poate nu prea auzim de acele cazuri, exemple despre care vorbim și noi în ziua alegerilor, ce s-a întâmplat cu un caz X sau Y, ce pedepse eventual s-au aplicat, s-a constatat sau nu s-a constatat fapta ș.a.m.d. Aici depinde de noi toți să urmărim evoluția acestor cazuri și să vedem ce dovezi vor reuși să găsească autoritățile. Deci, aici vorbim de cazuri concrete, cu partea care nu sunt de acord este totuși faptul că noi constatăm o schimbare progresivă, deși lentă poate în ceea ce privește climatul general al alegerilor în țara noastră.

Or, spre bucuria noastră, trebuie să spunem că în Republica Moldova, totuși, alegerile sunt un exercițiu cu un rezultat imprevizibil, nu suntem o țară în care să putem spune din start, uite, partidul ăsta sau ăsta va fi cel care va câștiga, pentru că se folosesc masiv resursele administrative, pentru că oponenții sunt opresați sau pentru că există alte motive.

Acest lucru este foarte bun și noi cu activitatea noastră de monitorizare a alegerilor inclusiv contribuim la această atmosferă.

Mai mult decât atât, ca rezultat al activității noastre, dar și al eforturilor depuse și de alți actori, inclusiv concurenți electorali, reușim să formulăm recomandări prin care încercăm, insistăm după alegeri să fie întotdeauna îmbunătățite lucrurile, așa cum, spre exemplu, secțiile de votare peste hotare, iarăși, noi am văzut anterior unde au fost probleme, unde nu s-au ajuns buletine. Deci, astăzi, din câte se pare, la momentul de față noi nu am avea secții de votare unde nu au ajuns buletine și asta datorită eforturilor inclusiv ale societății civile, care a insistat, a presat autoritățile ca să deschidă mai multe secții de votare.”

Europa Liberă: Urmare a acestei zile de vot, iată, 11 iulie, ce recomandări credeți că ar fi bine de luat în calcul?

Nicolae Panfil: „Urmare a acestei zile și a întregii campanii, desigur, noi o să avem un set mult mai complex de recomandări formulate în raportul final care va fi finalizat peste aproximativ două luni de la încheierea campaniei, dar cu certitudine noi trebuie să găsim o soluție pentru problema transportării organizate a alegătorilor, noi trebuie să găsim o soluție pentru metodele alternative de vot, ceea ce ar permite alegătorilor să voteze mult mai liber, fără stresul că e posibil să nu le ajungă buletine sau fără grija că vor avea de stat ore întregi la coadă la secția de votare pentru a vota, mă refer aici iarăși la alegătorii de peste hotare, desigur.

Noi trebuie să găsim o soluție pentru a limita abuzul de resurse administrative în campania electorală ș.a.m.d.

Sunt destul de multe subiecte care sper că vom reuși după acest scrutin, odată ce va fi format parlamentul, noul guvern să începem să lucrăm asupra propunerilor de modificare a legislației, astfel încât următoarele scrutine să fie și mai bune, și mai organizate.”