Proteste masive la Erevan: peste 80 de persoane reținute

Peste 80 de persoane au fost reținute în timpul celor trei zile de proteste, organizate de opoziția care cere demisia premierului Nikol Pașinian.

Poliția armeană a declarat vineri că 84 de persoane au fost reținute și acuzate de nerespectarea ordinelor poliției.

Protestatarii cred că de vină pentru posibila „pierdere” de către armeni a enclavei este conducerea armeană, în frunte cu premierul. Ei au promis că își vor continua acțiunea până la demisia lui Pașinian, în timp ce poliția a avertizat că va recurge la „măsuri speciale” dacă manifestațiile continuă.

Poliția l-ar fi reținut și pe unul dintre organizatorii protestului, Andranik Tevanian, în timpul demonstrațiilor din 22 septembrie. Fostul parlamentar a fost eliberat după ce a fost audiat de Comisia de anchetă.

Tevanian a spus în timpul demonstrațiilor din 21 septembrie că demisia premierului ar putea veni „în scurt timp, chiar în câteva zile”, dacă protestatarii acționează „disciplinat și unit”.

Azerbaidjanul a susținut că prin ofensiva din 19 septembrie, pe care o descrie drept o „operațiune antiteroristă”, ar fi preluat controlul asupra întregii enclave.

Vineri, 22 septembrie, Nikol Pașinian a spus că guvernul său este pregătită să facă față unui exod al etnicilor armeni din Karabah spre Armenia, dar că această migrație masivă va avea loc numai dacă armenilor le va fi imposibil să mai rămână în enclavă.

În Nagorno-Karabah trăiesc aproximativ 120.000 de etnici armeni.

Protestatarii critică guvernul pentru că nu i-ar fi sprijinit suficient pe etnicii armeni din Nagorno-Karabah. Liderii opoziției au anunțat că vor lansa procedura de demitere a premierului.

Posibilă amnistie pentru luptătorii armeni

Între timp, Azerbaidjanul a lăsat de înțeles că este dispus să-i amnistieze pe luptătorii armeni din Nagorno-Karabah, dacă depun armele.

Luptele s-au încheiat la numai o zi după lansarea ofensivei azere, printr-un acord de încetare a focului, mediat de Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah, Gegham Stepanian, a declarat că cel puțin 200 de persoane, inclusiv 10 civili, au fost ucise și alte peste 400 au fost rănite în lupte.

„Ne gândim la o amnistie pentru foștii militari și combatanți [armeni]”, a spus pentru Reuters Hikmet Hajiyev, consilier pentru politică externă al președintelui azer Ilham Aliev, care a confirmat că autoritățile de la Baku doresc reintegrarea pașnică a armenilor din Karabah.

Hajiyev a mai spus că etnicii armeni din enclavă au cerut ajutor umanitar, care va începe să sosească pe 22 septembrie.

În presă s-a relatat că cel puțin patru camioane cu ajutoare au fost văzute îndreptându-se spre Nagorno-Karabah, prin coridorul Agdam, care traversează Azerbaidjanul.

Conducerea etnicilor armeni din Nagorno-Karabah a declarat pe 22 septembrie că s-a ajuns la un acord pentru ca ajutorul umanitar să fie adus cu camioanele din Armenia. Nu ar exista însă nici un acord care să garanteze securitatea armenilor din Karabah, dacă depun armele și nici cu privire la o posibilă amnistie.

​Pe 21 septembrie, reprezentanții Azerbaidjanului și conducerea etnicilor armeni din enclava separatistă s-au întâlnit pentru a negocia „reintegrarea”, dar discuțiile s-au încheiat fără progrese.

Liderii separatiști din Nagorno-Karabah au declarat ulterior că sunt dispuși să continue tratativele.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat pe 22 septembrie că situația rămâne tensionată în Nagorno-Karabah, regiune recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care se bucură de independență de facto de la războiul separatist din anii 1990.

Luptele au reizbucnit în 2020, când după șase săptămâni de confruntări sângeroase, ​ Azerbaidjanul a recucerit o mare parte din enclava separatistă, precum și șapte districte adiacente, care erau controlate din anii 1990 de etnicii armeni cu sprijinul Erevanului. Războiul din 2020 s-a încheiat tot printr-o mediere a Rusiei, principalul aliat al Armeniei, dar de atunci, relațiile dintre Moscova și Erevan s-au deteriorat.