Ministerul armean al Apărării a precizat într-o declarație de presă că exercițiile Eagle Partner 2023 începute pe 11 septembrie au scopul de a pregăti forțele armene pentru a participa la misiuni internaționale de menținere a păcii.
Colonelul Martin O'Donnell, purtătorul de cuvânt al comandamentului american, a declarat că exercițiile sunt „o oportunitate vitală pentru soldații celor două națiuni de a construi noi relații la nivel tactic și de a crește interoperabilitatea pentru operațiunile de menținere a păcii”.
Exercițiile se desfășoară în zonele de antrenament Zar și Armavir, în apropiere de Erevan, și se vor încheia pe 20 septembrie. Armata americană a declarat că vor participa 85 de soldați americani și 175 de armeni. Americanii - inclusiv membri ai Gărzii Naționale din Kansas, care are un parteneriat de instruire cu Armenia de 20 de ani - nu vor folosi armament greu, a adăugat aceasta.
Rusia, aflată la conducerea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) din care face parte și Armenia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la exercițiile comune într-un moment în care relațiile dintre Moscova și Erevan par să se răcească.
Pe 10 septembrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și-a exprimat regretul față de „acțiunile conducerii armene”, spunând că nu se așteaptă să iasă „ceva bun” din aceste exerciții, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia „va monitoriza situația”.
Pe 8 septembrie, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul armean pentru a protesta față de ceea ce a numit „măsuri neprietenoase” luate de Erevan, inclusiv aceste exerciții militare.
Între timp, la Erevan, premierul armean Nikol Pashinian a acuzat Rusia că nu a reușit să protejeze Armenia împotriva a ceea ce el a numit „agresiune continuă” din partea Azerbaidjanului.
Rusia menține o forță de menținere a păcii în regiune pentru a pune în aplicare acordul care a pus capăt războiului din 2020 dintre Armenia și Azerbaidjan, al doilea pe care acestea l-au purtat de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Dar Erevanul a acuzat forțele de menținere a păcii rusești că nu reușesc să-i protejeze pe armenii din Nagorno-Karabah, o enclavă recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar populată de aproximativ 120 de mii de etnici armeni.
Tigran Grigorian, analist politic și șef al Centrului Regional pentru Democrație și Securitate din Erevan, a declarat pentru serviciul armean al RFE/RL că exercițiile militare arată că Armenia încearcă să se distanțeze de Rusia. „Toți pașii recenți ai Armeniei pot fi considerați ca o încercare de a arăta că Armenia nu se află în tabăra rusă”, a spus Grigorian.
Olesia Vartanian, analist senior pentru Caucazul de Sud la organizația non-profit de prevenire a conflictelor Crisis Group, a declarat pentru Reuters pe 6 septembrie că Armenia trimite un semnal Moscovei că „neglijența voastră și faptul că sunteți atât de pasivi joacă în favoarea inamicului nostru", o referire la Azerbaidjan.
Erevanul a acuzat Azerbaidjanul că a permis blocarea autostrăzii care leagă Armenia de Nagorno-Karabah în ultimele nouă luni. Blocajul a făcut ca populația locală să resimtă efectele crizei de combustibil, medicamente și alimente. Azerbaidjanul și-a justificat acțiunea spunând că Armenia folosea drumul pentru a furniza arme către Nagorno-Karabah, ceea ce Armenia neagă.
Recent, Armenia a acuzat Azerbaidjanul că și-a concentrat forțele în apropierea graniței dintre cele două țări, ceea ce Baku neagă.
