Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că este dispus să ofere Ucrainei o extindere temporară a contractului de tranzit al gazelor, care expiră la 1 ianuarie 2020, punând o serie de țări în pericol energetic, cum ar fi R.Moldova și, parțial și România. Este vorba de gazul livrat de Rusia în Uniunea Europeană, care trece prin Ucraina – o cale de tranzit pe care Moscova încearcă să o înlocuiască acum cu proiectele Nord Stream 1 și 2 și TurkishStream.
### Vezi și... ### România în situație vulnerabilă, dacă Rusia sistează tranzitul de gaze prin Ucraina
Vorbind în marginea unei reuniuni pe teme energetice, Putin a declarat că ar putea semna un astfel de contract, care să respecte regulile europene, dacă Kiev-ul reușește să pună în practică „pachetul energetic european” până la sfârșitul anului. Referința este la regulile europene care cer între altele despărțirea firmelor care livrează gazele de cele care le transportă, precum și accesul altor producători la diversele gazoducte – regulament care creează probleme majore și concernului rus Gazprom.
Președintele rus s-a declarat sceptic că Ucraina va reuși să îndeplinească cerințele europene, fără să-și schimbe legislația. Până atunci, contractul de tranzit ar putea fi prelungit cu un an, a mai spus Putin în marginea reuniunii energetice de la Moscova.
Cele trei părți se află în negocieri de mai multe luni de zile, încercând să ajungă la o înțelegere privind livrarea gazelor naturale Ucrainei și folosirea acesteia ca o rută de tranzit. Următoarea rundă de negocieri pe tema gazelor între Ucraina și Rusia, mediate de Uniunea Europeană, este programată pentru sfârșitul lunii octombrie. Din 2015, după ce Rusia a anexat abuziv peninsula Crimeea, Ucraina a sistat importurile directe de gaze rusești, preluându-le, prin revers, din țările europene vecine: Slovacia, Ungaria și Polonia. În baza actualului contrat pe 10 ani, Ucraina câștigă însă circa 3 miliarde de dolari din tranzitul gazelor rusești spre țările UE.
Rusia, pe de altă parte, încearcă să reducă sau chiar să elimine tranzitul prin Ucraina, lăsând astfel Kiev-ul nu numai fără bani, dar și fără o armă puternică în negocierile politice. Gazoductul Nord Stream 1, prin Marea Baltică, este deja în folosință, Nord Strem 2 ar urma să fie terminat în martie 2020. Dar la reuniunea energetică de la Moscova, președintele consiliului de administrație al Gazprom, Viktor Zubkov a declarat că ar putea fi, la nevoie, terminat și în noiembrie, anul acesta. Peste 80% din gazoduct este deja construit, a precizat Zubkov.
Este motivul pentru care chiar Germania, care profită cel mai mult de proiectele Nord Stream, are un însărcinat special, mandatat să negocieze cu Moscova și Kiev continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina.
Gazul rusesc acoperă în acest moment în jur de o treime din consumul european și cea mai mare parte tranzitează prin sistemul ucrainean de gazoducte, care are peste 38 de mii de kilometri.