Pregătită de ministerul Justiției, inițiativa legislativă se află pe agenda ședinței Guvernului din 15 ianuarie. Ea survine într-un moment în care Republica Moldova, țară candidată la aderare, așteaptă de la UE investiții majore de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani numai pentru proiecte de relansare a economiei, pe lângă alte ajutoare europene, inclusiv pentru compensațiile la energie acordate populației.
Autorii proiectului de lege spun că el va transpune în legislația moldoveană o directivă europeană din 2017, care prevede sancțiuni pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Deși în Codul Penal moldovean există deja un set de norme minime prevăzute de această directivă, ministerul Justiției spune că legea trebuie îmbunătățită, iar amendamentele propuse vor constitui o „verigă importantă” în procesul de aderare la UE.
Actualmente, nu există dosare de mare rezonanță în care ar fi investigate cazuri de delapidare de fonduri europene. Dar, în noiembrie 2024, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anunțau percheziții într-o cauză penală privind gestionarea frauduloasă a unor fonduri europene de către întreprinderea de stat „Moldsilva”, într-un proiect în rezervație „Prutul de Jos”.
Ce pedepse cere ministerul Justiției
Concret, în Codul Penal va fi introdus termenul „mijloace alocate de Uniunea Europeană” și se va preciza că este vorba despre bugetul UE și fondurile gestionate de birourile și agențiile acesteia.
În articolul care prevede pedepse pentru „utilizarea necorespunzătoare a împrumuturilor interne sau a fondurilor externe” vor fi introduse circumstanțe agravante. Dacă banii alocați sub formă de donații, ajutor umanitar, granturi sau credite sunt utilizați pentru alte scopuri decât cele declarate, pedepsele pentru cei găsiți vinovați încep la amenzi de 150.000 de lei sau 2 ani de închisoare.
Dacă infracțiunea este comisă de o companie, aceasta riscă amenzi mai mari decât persoanele fizice, iar dacă infracțiunea este comisă de o persoană cu funcție de răspundere, un funcționar public sau un cetățean străin, cresc și amenzile, și anii de închisoare. Cele mai mari pedepse, culminând cu 10 ani de închisoare, sunt prevăzute pentru cazurile în care sunt delapidate sume mari de bani, iar în infracțiuni sunt implicați oficiali de rang înalt.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum se cheltuiesc banii publici în R. Moldova
Proiectul de lege prevede și pedepse mari pentru neplata impozitelor, inclusiv furnizarea unor date financiare false care au cauzat prejudicii semnificative bugetului UE. Amenzile sunt și în acest caz mai mari pentru persoanele juridice, decât pentru cele fizice. Pedepsele cresc în cazul comiterii infracțiunii de către un grup infracțional organizat, iar cea mai mare amendă pe care o pot plăti companiile este de 3 milioane de lei.
După ce trece prin Guvern, inițiativa ministerului Justiției mai trebuie să fie adoptată de parlament și promulgată de șefa statului, pentru a deveni lege.
Cum este combătută în UE delapidarea fondurilor europene
În 2020, UE a creat o procuratură specială care investighează infracțiunile ce aduc prejudicii bugetului său: scheme frauduloase, cazuri de corupție și spălare de bani.
Procuratura este condusă de Laura Codruța Kövesi, fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România. În cadrul acestei procuraturi activează peste 100 de procurori delegați din țările europene.
Dar nu este limpede în ce măsură se poate implica procuratura europeană în investigații în țările candidate la aderare.
În timpul vizitei la Chișinău în septembrie 2024, procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, a spus că ar putea exista dosare gestionate în comun de procurorii moldoveni și cei din cadrul EPPO, în cazul investigațiilor privind fraudarea fondurilor europene.
În 2024, procuratura europeană a raportat că desfășoară aproximativ două mii de investigații în țările UE, estimând că prejudiciul adus forului comunitar prin infracțiunile investigate este de circa 19,2 miliarde de euro.
În majoritatea cazurilor, este vorba despre grupuri infracționale internaționale, iar principalul tip de infracțiune este evaziunea TVA prin utilizarea schemelor „carusel”. În astfel de cazuri, infractorii obțin rambursarea TVA-ului pe care, de fapt, nu l-au plătit. Din prejudiciul total de 19,2 miliarde de euro, aproximativ 11,5 miliarde sunt legate de fraude cu TVA.
La 13 ianuarie 2025, procuratura europeană a anunțat că a pus sub acuzare patru funcționari din Bulgaria pentru o fraudă de 94,5 milioane de euro cu sistemele de semnalizare feroviară.
Cu o săptămână mai devreme, procurorii au efectuat mai multe percheziții în Ljubljana într-un dosar privind o tentativă de fraudă cu fonduri UE în valoare de 340.000 de euro.
Pe 7 ianuarie, procuratura a anunțat arestarea a 30 de persoane în Spania într-un caz de fraudă cu TVA la achiziționarea de automobile de lux, prejudiciul estimat fiind de 17 milioane de euro.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te