La reuniunea de nivel înalt de la Galați privind exportul cerealelor ucrainene, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că R. Moldova are nevoie de bani pentru a-și moderniza infrastructura precară, care încetinește exportul și tranzitul de produse agricole.
Reprezentanții Chișinăului au mai spus că o soluție pentru a facilita transportul, dar și tranzitul de produse agricole ar fi construcția unor cheiuri temporare pe râul Prut, însă aceasta depinde mult și de nivelul apei din râu.
Cheiuri temporare pe Prut și căi ferate din bani europeni
„Aceste cheiuri temporare vor ușura foarte și foarte mult viața agricultorilor noștri, pentru că e una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate de 1.500, dar câte 22 de tone. Vă dați seama câte mașini, câte cheltuieli, câte cozi în vamă vor fi reduse numai cu transportul naval”, a spus Europei Libere ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care a condus delegația R. Moldova la reuniunea de la Galați, din 11 august.
El afirmă că diferența de costuri dintre transportul terestru și transportul naval ar fi „fantastică”.
„Pentru transportul naval, noi vorbim de 13 euro la tonă. Acum cu pericolele provocate de război și cu pericolele din portul Reni, poate fi un cost de la 15 până la 20 euro pentru fiecare tonă. [În timp ce] pentru transportul pe cale terestră, costul este de 45, 50, 60 de euro pentru fiecare tonă”, afirmă ministrul.
Oficialul și-a exprimat speranța ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale deja în toamna acestui an, iar bani pentru amenajarea lor să fie identificați din fonduri europene, fără să precizeze însă costurile exacte.
Pe lângă construcția cheiurilor, Chișinăul caută bani pentru a-și renova și căile ferate, tot pentru a facilita transportarea, dar și tranzitul cerealelor, inclusiv a celor ucrainene.
R. Moldova și-ar dori să atragă trei milioane de dolari din programul „Coridoarele Solidarității”, pentru a repara tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiulești. Circulația pe acest tronson a fost suspendată, după ce o porțiune de aproximativ 300 de metri s-a surpat. Ca urmare, transportatorii de marfă agricolă trebuie să facă un drum suplimentar, ceea ce înseamnă costuri mai mari.
„În loc ca agricultorul, care a încărcat marfa pe vagon, să plătească, de exemplu, 5 dolari de tonă-kilometru, el plătește astăzi 9-10 dolari, pentru că se face un cerc foarte și foarte mare. Inclusiv se merge pe teritoriul Ucrainei și noi traversăm pe teritoriul Ucrainei două poduri care foarte des sunt ținta atacurilor cu rachete din partea Federației Ruse”, afirmă Bolea.
Capacități limitate de tranzitare
Într-o conferință de presă ținută vineri, 11 august, la Galați, Bolea a subliniat că R. Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre UE, dar „ținând cont de interesele agricultorilor moldoveni și de faptul că suntem țară producătoare și exportatoare de cereale”.
La doar două zile de la aceste declarații, agricultorii moldoveni au ieșit din nou la un protest de avertizare, în care au semnalat inclusiv „multe probleme ce țin de fluidizarea exporturilor”. În discuția cu Europa Liberă, ministrul dă asigurări „că toate măsurile pe care le iau autoritățile de la Chișinău sunt în primul rând pentru agricultorii moldoveni”.
El a mai spus că, din calculele pe care le-a făcut, în ultimul an, pe teritoriul R. Moldova, au fost transportate aproximativ un milion de tone de cereale ucrainene. Asta în timp ce, potrivit lui, prin România, lunar, trec aproximativ două milioane de tone de crereale ucrainene.
Te-ar putea interesa și: Prețurile la cereale și oleaginoase s-au prăbușit, iar unele legume și fructe s-au scumpit
Soluții internaționale pentru tranzitul de cereale ucrainene
După ce Rusia a părăsit Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră și atacă cu rachete infrastructura portuară și agricolă ucraineană, Kievul, dar și partenerii săi occidentali, caută soluții și rute de alternativă pentru a asigura transportul și tranzitul de cereale.
„Din perspectiva transportului pe Dunăre, Canalul Sulina este singura cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important să optimizăm capacitatea acestei rute”, a spus ministrul român al Transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, la întâlnirea de la Galați.
Ucraina speră să dezvolte parteneriatul portuar cu România, a declarat tot la Galați viceprim-ministrul ucrainean Oleksandr Kubrakov, adăugând că țara sa își dorește să crească exporturile pe uscat atât prin România, cât și prin R. Moldova.
Fluxul mare de cereale ucrainene din bazinul Mării Negre a dus la prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase în țările din regiune, inclusiv în R. Moldova.