R. Moldova în raportul Departamentului de Stat: corupție, impunitate, procese „motivate politic”

În capitolul legat de discriminarea pe criterii de gen și sex, Raportul Departamentului de Stat citează, ca exemplu, din declarațiile anti-LGBT, făcute de președintele Igor Dodon în septembrie anul trecut, la deschiderea Congresului Mondial al Familiei, desfășurat la Chișinău. Când a vorbit despre manifestații care „ne ofensează moralitatea publică” și cerea ca „astfel de propagandă să nu aibă loc”. „Organizarea festivalelor minorităților sexuale și a altor manifestări care contribuie la răspândirea principiilor imorale trebuie condamnate cu fermitate, poate chiar scoase în afara legii”, declara președintele în septembrie 2018. Declarație cu care este citat în Raportul Departamentului de Stat.

Departamentul de Stat american a dat publicității Raportul pentru 2019 privind situația drepturilor omului în lume miercuri seară, un raport care acoperă în jur de 200 de țări și teritorii și care, cum a subliniat și secretarul american de stat Mike Pompeo, „de la lansarea sa în 1977… a atras atenția asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului, oriunde au avut loc. I-am avertizat pe cei care nu respect demnitatea umană că vor plăti pentru aceasta, că vom analiza în detaliu aceste încălcări și le vom face publice”. Raportul se bazează pe datele din 2018.

Referitor la R. Moldova, raportul remarcă faptul că „una din cele mai serioase probleme rămâne corupția. Deși există legi care penalizează corupția oficialităților, acestea nu au fost aplicate eficient, motiv pentru care oficialitățile, cu impunitate, au putut comite frecvent fapte care intră în această categorie. Corupția este foarte răspândită în sistemul juridic și în alte structuri de stat”, se mai remarcă în raportul Departamentului de Stat. Este apreciat faptul că s-au făcut progrese în investigarea actelor de corupție, dar aceste cazuri „de multe ori sunt percepute drept justiție selectivă”.

Raportul deplânge acest fenomen, al justiției selective, descriind în detaliu, cazul fostului primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, condamnat pentru corupție.

Se vorbește pe larg și despre amnistia fiscală, adoptată în iulie anul trecut care ar putea „favoriza” criminalitatea financiară, evaziunea fiscală sau spălarea de bani.

Este remarcat și „nivelul fără precedent al migrației” parlamentarilor, fenomen care, potrivit Departamentului de Stat american, ilustrează „nivelul corupției” și eficiența metodei de a „cumpăra sprijin politic”. Fenomenul este la fel de pronunțat în rândul aleșilor locali, se mai constată în raportul Departamentului de Stat.

O atenție deosebită este dată și situației presei, mai ales concentrației companiilor media în mâinile unui număr restrâns de oligarhi, fenomen considerat „îngrijorător”. „Oligarhii controlează atent politica editorială a companiilor pe care le posedă”, se arată în raportul care face referire și la analiza organizației internaționale Freedom House.

Alegerile prezidențiale din 2016, deşi calificate drept „competitive și în conformitate cu libertățile fundamentale” de către observatorii OSCE, au fost însoțite de „o presă polarizată și partizană”, de „o retorică dură și intolerantă” și de probleme legate de „transparența finanțării campaniei electorale”. Raportul amintește, citând observatori locali și internaționali, și faptul că s-a remarcat „utilizarea abuzivă a resurselor administrative”.

Referitor la situația drepturilor omului, în introducerea la analiza privind R. Moldova, sunt menționate „cazuri de tortură în închisori; condiții grele de detenție; decizii arbitrare de reținere; limitări a libertății de expresie; corupție la nivel înalt; cazuri de avorturi forțate și de acte de violență la adresa persoanelor cu dizabilități”.

Autoritățile au reacționat în general la plângerile legate de violarea drepturilor omului, dar rareori aceste plângeri au dus la „judecarea și condamnarea oficialităților acuzate de încălcarea drepturilor omului sau de corupție”. Raportul menționează o creștere a numărului de procese „motivate politic”, remarcând că o mare problemă este „impunitatea”. Este remarcat și faptul că „partidele de opoziție vorbesc despre o creștere a presiunilor politice și rețineri, motivate politic”.