Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Sărăcia e doar un rezultat al cleptocrației foarte puternice din R. Moldova”


Igor Munteanu

Interviu cu directorul executiv al Institutului Viitorul.

Fostul ambasador al Republiccii Moldova la Washington a stat de vorbă cu corespondentul Europei Libere Vasile Botnaru despre recenta sa vizită în Statele Unite.

Europa Liberă: Dle Igor Munteanu, în primul rând, vreau să vă întreb cum se întâmplă că americanii, e adevărat, pe diferite paliere, dar au mai mult respect pentru reprezentanții opoziției decât guvernarea de acasă? Cum se explică asta?

Igor Munteanu: „Statele Unite, în general, acordă multă atenție opoziției, pentru că ordinea constituțională obligă autoritățile statului să aibă respect față de diferențe.”

Europa Liberă: Și dacă nu au, ce pățesc?

Igor Munteanu: „Dacă nu au, orice cetățean american este îndreptățit să apeleze la justiție. Și justiția în Statele Unite funcționează.”

Europa Liberă: Dar dincolo de obligația asta trecută în lege, totuși cultura americanilor presupune o atitudine, cel puțin, respectuoasă față de oponenți, față de oamenii care au altă părere, față de cei care sunt minoritari. Este o impresie adevărată sau fabricată?

Igor Munteanu: „Probabil că este un pic fabricată. În general, respectul față de opoziție sau față de diferențe este un produs cultural, nu există un cod genetic prin care noi am fi obișnuiți să respectăm dreptul celuilalt la opinia proprie ș.a.m.d. Deci, produsul cultural american este explicat prin sistemul pluralist, prin funcționarea unei justiții independente și printr-o presă liberă, prin ceea ce Tocqueville spunea că reprezintă o mare diferență față de cultura europeană, mult mai supusă ierarhiilor.”

Europa Liberă: Iar legislația vine complementar cumva la anumite tradiții? Asta vă întrebam, dacă asta e o necesitate naturală firească sau e sabia lui Damocles?

Igor Munteanu: „Legislația doar completează tabloul general și, de exemplu, una din regulile principale sau importante este legată de așa-zisul triunghi de fier, iron triangle, ceea ce presupune că orice lege care vrea să fie adoptată în Congresul Statelor Unite nu va fi niciodată adoptată sau supusă deliberărilor dacă nu există opinia Casei Albe, a Executivulului și a industriilor. Fără de această poziție a industriilor, care înseamnă respectarea intereselor sectorului privat, a cetățenilor care pot fi afectați, legile nu se adoptă în Congresul Statelor Unite.”

Europa Liberă: Simetric în Moldova ar fi?

Igor Munteanu: „Simetric în Moldova ar fi și patronatele, și sindicatele, și alți actori ai societății civile, pentru că așa le numim noi, chiar și Biserica face parte din societatea civilă, ale căror voci nu reprezintă doar un element de decor, ci reprezintă un element extraordinar de important. Pentru ca să înțelegi în ce măsură obiectivul unei politici își va atinge scopul, va face poporul să fie mai fericit, societatea să aibă mai multă bunăstare, binele public va fi salvgardat prin acțiunile colective.”

Europa Liberă: De altă parte, cât de mult apleacă urechea puterea la părerea industriilor, cum ați spus, sau a opoziției, sau a cetățeanului – nu știu – supărat, pentru că guvernarea are de tradus în viață un program și când colo, cineva se opune. Deci, cât de mult e obligată guvernarea, partidul de guvernământ să asculte vocile acestea?

În general, societatea americană respectă echilibrul...

Igor Munteanu: „În general, societatea americană respectă echilibrul. Un exemplu clar al acestui echilibru este că după fiecare două mandate exercitate de către un președinte democrat vine un republican care exercită aceleași. Și acest lucru se întâmplă prin forța voturilor, dar și prin această regulă a succesiunii. Pe de altă parte, echilibrul se manifestă și la nivelul presei, al loialităților politice la nivelul statelor americane, acest echilibru fragil, dar foarte important dintre interesele statelor și interesele centrului federal.

Or, în Republica Moldova, ca și în multe alte state din vecinătatea noastră, adeseori echilibrul este dărâmat prin forța extraordinară a centrului în care se concentrează toată puterea economică, cum este Chișinăul față de restul teritoriului din Republica Moldova sau Budapesta față de restul teritoriului Ungariei, sau Bucureștiul față de anumite regiuni istorice ale României. Deci, există o anumită încercare de a exploata supremația economică și politică a unui centru urban în detrimentul altor regiuni, ceea ce reprezintă un eșec al politicilor de descentralizare.

În societatea americană un element dominant al modelului cultural și al regimului politic este ideea de comunitate pusă la temelia deciziilor politice și a preferințelor politice.”

Europa Liberă: De ce am preferat această introducție, o școlarizare în funcționarea societății americane? Pentru că, de fapt, vreau să vă întreb: ce ați făcut în Statele Unite? De ce ați mers „cu jalba în proțap” în Statele Unite și iarăși o să stârniți un val de nemulțumiri din partea guvernării, care o să vă reproșeze dvs., activiștilor din societatea civilă, că scoateți gunoiul din casă, că, în loc să fiți patrioți, creați o imagine negativă în exterior?

Igor Munteanu: „Mă așteptam eu la o întrebare filosofică, dar nu de această magnitudine...”

Europa Liberă: Eu doar îi dau glas...

Igor Munteanu: „Dl Botnaru, în primul rând, eu nu sunt dintre cei care pleacă „cu jalba în proțap”. Am fost invitat de partenerii noștri și acești parteneri au purtat discuții substanțiale pe problemele care ne frământă.”

Europa Liberă: Deci, la inițiativa lor? Să înțelegem clar, deodată.

Igor Munteanu: „Desigur, la inițiativa partenerilor noștri și la inițiativa noastră, pentru că și noi avem niște puncte de vedere atunci când vorbim de politica externă și de politica internă, iar subiectele care frământă în egală măsură, aș putea spune, și decidenții americani, și think-thank-urile din Washington, și think-thank-urile din Republica Moldova, și mediul academic din Republica Moldova sunt legate de tipul de regim politic care se instalează în regiunea noastră, în Republica Moldova, în special, care este numit cleptocrație. Și această formă de exercitare a puterii politice prin consolidarea elementelor extrapolitice, prin acumulare de bogății imense în mâinile câtorva grupuri singulare, care își pot ulterior cumpăra loialitate politică, presă, instituții politice este un produs al globalizării.

Din păcate, această globalizare nu a adus doar răspunsuri pozitive pentru societate, dar a adus și un instrument extraordinar la cheremul elitelor politice...

După destrămarea regimurilor comuniste, multă lume considera că globalizarea la care participă toate națiunile – dacă vor sau dacă nu vor – va crea instituții de piață în economia funcțională și apetit al elitelor naționale de a se integra în economia globală. Din păcate, această globalizare nu a adus doar răspunsuri pozitive pentru societate, deși integrarea economiilor este un produs pozitiv, dar a adus și un instrument extraordinar la cheremul elitelor politice, probabil nepregătite pentru rolurile pe care ar trebui să le exercite într-o societate democratică și care au folosit globalizarea ca modalitate de a-și extinde și de a-și expanda puterea economică.

Și nu trebuie să faci fizică nucleară ca să-ți dai seama ce fel de elite politice au avut statele ex-sovietice la destrămarea URSS. A fost un mixaj, o mixtură între fosta nomenclatură comunistă, între serviciile speciale și între nouveau riche care au folosit cunoașterea unor reguli din vechiul regim pentru ca să se îmbogățească peste noapte și să-și extindă influența peste instituțiile economice sau proto-capitaliste.”

Europa Liberă: De fapt, nu fac altceva decât să dribleze adevărata democrație, folosind lozincile democratice?

Igor Munteanu: „Folosind anumite elemente ale ordinii constituționale, ale regulilor formale, dar, pe de altă parte, concentrându-și toată puterea fără echivoc în mâinile câtorva deținători de proprietăți...”

Europa Liberă: Dar Moldova în ce măsură ilustrează această evoluție?

Igor Munteanu: „Haideți să vă dau câteva exemple. În perioada 2004-2015 din Ucraina au ieșit circa 120 de miliarde de dolari bani spălați. În acest moment, economia globală are circa 5%, conform studiilor pe care le furnizează unul din partenerii noștri care ne-au invitat la Washington – Hudson Institute. Circa 5% din produsul inter global este format din bani spălați. Mai puțin de 1% din acești bani spălați pe plan global vor fi vreodată restituiți țărilor de origine, de unde au plecat.

Și acești bani spălați, adică rezultați din corupție, din mișcări de fonduri în mod ilegal, fără a achita niciun fel de taxe, reprezintă o sursă extraordinară de penetrare în structurile moderne occidentale. Conform acelorași statistici la care voi face referință, anual din China sunt extrași circa un trilion de dolari, bani care sunt pompați după asta în zonele offshore. Circa 40% din toate fondurile deținute în zonele offshore sub jurisdicția, de fapt, a Marii Britanii sunt fonduri de origine chineză. Dacă ne uităm, de exemplu, în comparație, cele 120 de miliarde de dolari extrase între 2004 și 2015, bugetul total al Ucrainei reprezenta 180 de miliarde de dolari...”

Europa Liberă: Și aici întrebarea mea...

Igor Munteanu: „De ce se întâmplă?”

Europa Liberă: Da! Acasă nu se poate tăia buricul acesta. Chinezii, de exemplu, din când în când mai împușcă câteva mii de demnitari corupți. Și atunci, de ce nu taie buricul acolo, la destinație? Vedem că se fac niște încercări destul de modeste. De exemplu, cucoana care a cheltuit la Londra 16 milioane de pounds în sfârșit a fost observată, dar de ce „laundromaturile” acestea, mai ales în spațiul post-sovietic, nu sunt oprite acolo, la consumator?

Igor Munteanu: „O întrebare foarte corectă și o analizăm secvențial. Prima etapă a acestei cleptocrații este achiziționarea de influențe asupra economiei și statului și preluarea controlului asupra unor proprietăți valoroase pentru națiunea sau pentru statul respectiv. Toate aceste lucruri se întâmplă în condițiile unei lipse totale de reguli, ale lipsei de stat de drept, ale lipsei de justiție. Asta facilitează achiziționarea primară a banilor și proprietăților, după care fiecare cleptocrat fericit trebuie să-și transmită, să-și transforme și să expedieze acești bani într-o zonă sigură.”

Europa Liberă: Cu tot cu copii, de exemplu...

Igor Munteanu: „Cu tot cu copii, da. Copiii vin mai târziu, dar în primul rând își transferă banii într-o zonă offshore, după care din această zonă offshore încep să achiziționeze proprietăți deja în state stabile. Și asta este marea provocare.”

Europa Liberă: Devenind, mă rog...

Igor Munteanu
Igor Munteanu

Igor Munteanu: „Devenind proprietari respectați. Și aici apare așa-zisa clasă, în engleză se numește enablers, de facilitatori. Acești facilitatori reprezintă interfața din statele occidentale, care îi ajută pe cleptocrații din zona noastră, din țările noastre, inclusiv din Republica Moldova și Rusia, din Ucraina, din Kazahstan, Azerbaidjan ș.a.m.d. să intre, să penetreze în ordinea liberală a lucrurilor și să devină proprietarii unor valori importante pentru aceste state.

Acești enablers sau facilitatori sunt avocați, sunt consultanți economici și politici, sunt reprezentanți ai clasei politice, sunt capitaliștii locali, la urma urmelor, care văd în cleptocrații care vin din zona noastră doar niște parteneri de afaceri. Nu-și pun problema cum au apărut acești bani, cum au devenit deținători asupra acestor proprietăți, pentru că în general în lumea capitalistă nu prea se întreabă aceste lucruri...”

Europa Liberă: Nu se întreabă, pentru că se prezumă că sunt cinstiți?

Igor Munteanu: „Nu se întreabă sau cel puțin nu se întreba până la momentul în care ordinea occidentală și lumea occidentală n-au început să-și pună întrebări. Dar ce se întâmplă cu acești bani, care este influența lor asupra modului nostru de viață? În ce măsură, de exemplu, acești bani nu influențează viitorul nostru? Și pot să vă spun exact că de vreo doi ani de zile aceste întrebări răsună tot mai puternic în inima democrațiilor occidentale care caută răspunsuri, și răspunsuri nu spontane, negândite, ci strategii de răspunsuri.

Și în acest moment contemplăm acumularea unei mase critice de răspunsuri...

Pot să vă spun foarte clar, o persoană foarte apropiată dintr-o instituție politică americană mi-a spus: „Pentru mine este o dramă personală să văd când cineva, persoana X dă banchete pe Capitol Hill, în inima Congresului american cu bani spălați din Federația Rusă”. Când am auzit acest lucru, sigur m-am gândit: OK, dar să înțeleg că toate efectele acestei reflecții asupra modului în care banii proveniți din „laundromatul” rusesc, din alte crime odioase care s-au întâmplat în absența instituțiilor de drept din țările noastre – vorbesc și de Ucraina, și de Azerbaidjan ș.a.m.d. – pun probleme existențiale în fața ordinii liberale din Statele Unite și din Marea Britanie ș.a.m.d. Și în acest moment contemplăm acumularea unei mase critice de răspunsuri la întrebarea: ce facem mai departe cu ordinea cleptocratică?”

Europa Liberă: Deci, abia ne apropiem de tăierea buricului acolo?

Igor Munteanu: „Abia ne apropiem de formularea unor răspunsuri adecvate, pentru că sunt sigur atunci când s-a întâmplat atacul terorist din 2001 cu distrugerea clădirilor gemene și cu atacarea Pentagonului, Statele Unite au adoptat așa-zisul Act patriotic din 2001, care a pus sub supraveghere serioasă și comprehensivă instituțiile financiare pentru ca să înțeleagă orice fel de conexiuni care au tangență cu mișcările teroriste, criminale să fie lichidate, să fie anulate, să reducă la maximum riscurile. Acesta a fost un atac terorist.

Dar ce se întâmplă cu atacurile teroriste care picură ca picătura chinezească vreme de ani de zile? Suntem la anul viitor, în 2019, la 30 de ani de la destrămarea comunismului și, în același timp, aceste picături, infuzii de capital financiar toxic în statele care sunt numite ordinea liberală au devenit un pericol de supraviețuire a ordinii liberale. Și nu mă tem să formulez în acest fel problema adevărată. Constatăm în acest moment că publicul, elitele din aceste țări au devenit foarte conștiente de riscuri și ceea ce vedem în ultima vreme este că cleptocrația este, de fapt, o formă ascunsă de supraviețuire a vechii gărzi a regimurilor totalitare sub o altă formă.”

Europa Liberă: Sunt mai periculoase decât foștii agenți KGB și cercetașii putiniști?

Cleptocrații sunt lipsiți de orice fel de restricții ideologice, scrupule..., sunt mai periculoși pentru ordinea liberală decât oricând...

Igor Munteanu: „Agenții KGB – și în acest moment, și pe vremuri – sunt doar instrumente de atingere a unor scopuri, pe când cleptocrații - lipsiți de orice fel de restricții ideologice, scrupule în dezvoltarea și menținerea, și extinderea influenței lor – sunt mai periculoși pentru ordinea liberală decât oricând.”

Europa Liberă: Mă întorc la întrebare. Cât de tipică sau atipică este Republica Moldova în sensul acesta, pornind chiar de la potențialul ei economic, pornind de la banii care se rulează? Nu ne umflăm noi în pene mai tare decât merităm?

Igor Munteanu: „Veți fi surprins să aflați că Republica Moldova este un furnizor important de bani toxici în Occident și în jurisdicțiile offshore, pornind de la faptul că prin Republica Moldova s-au tranzitat circa 30 de miliarde de dolari, bani rusești, numai cei care au putut fi constatați de către anumite agenții care au supravegheat aceste fluxuri, fără ca judecătorii care au legalizat aceste surse din Federația Rusă să fie trași la răspundere. Unii dintre ei au fost chiar promovați în funcții protejate politic. Nu avem nicio certitudine asupra recuperării banilor din miliardul furat, iar cei care au fost în spatele acestei crime financiare dețin funcții publice, sunt protejați iarăși de aceeași camarilă politică și creează acest mecanism de impunitate, pentru că, dacă lor le-a mers, de ce altora nu le va merge în continuare, creează...”

Europa Liberă: Pe timpuri, un consilier prezidențial chiar spunea pe vremea lui Voronin: „De ce n-am fi noi placa turnantă financiară în care să se concentreze tot felul de fluxuri financiare și, stând doar pe dobânzi, ai putea să nu faci nimic altceva?”

Igor Munteanu: „Absolut adevărat, dar dl deputat Reidman a formulat retoric. Atunci a fost auzit imediat de grupurile interesate și după asta au început acțiunile de capitonare a subiectului. Respectiv din 2018 noi suntem cu toate actele în regulă un stat care poate fi „laundromatul” universal, pentru că legalizarea capitalurilor cu surse sau origini total ambigue în Republica Moldova este posibilă, dacă achiți 2% din aceste sume statului Republica Moldova, ceea ce-i permite oricărui infractor de pe orice continent să-și legalizeze banii furați, banii din offshore-uri, transformându-i în proprietăți deținute legal.”

Europa Liberă: După care mai cumperi și pașaport moldovenesc cu care circuli bine mersi prin Europa?

Igor Munteanu: „Fără îndoială.”

Europa Liberă: Altceva voiam să vă mai întreb. În ce măsură americanii sunt interesați și pot să fortifice câtuși de puțin niște instituții, fie în zona societății civile, fie chiar în structurile anticorupționale ca aici, pe loc, repet, să se știe cel puțin, să se umble cu lanterna, să nu se aștepte catastrofe mondiale?

Aceste elite offshore nu sunt interesate de ce gândește un guvern despre siguranța națională...

Igor Munteanu: „Aveți dreptate. Sunt trei instrumente la care aș putea să vă rețin atenția. În primul rând, există o tendință foarte puternică în societatea americană de a lichida anonimitatea companiilor, de a scoate regula după care poți să deții o companie fără ca să-ți afișezi numele. A doua direcție la care se lucrează în acest moment este scoaterea din offshore-uri a uriașilor bani furați din statele lor de origine și punerea sub controlul internațional al acestor jurisdicții offshore care alimentează elitele offshore, pentru că avem și această categorie, nu sunt doar cetățeni ai Republicii Moldova, pentru că, putând să-și cumpere orice fel de cetățenie doresc prin legislații speciale sau prin cumpărarea de loialitate în țările respective, aceste elite offshore nu sunt interesate de ce gândește un guvern despre siguranța națională, ele sunt interesate doar de cumpărarea de loaialitate în aceste state. Și al treilea instrument important sunt sancțiunile țintite asupra unor persoane asupra cărora există certitudinea că au fost implicate în furturi, infracțiuni financiare, în violarea drepturilor omului pentru a extrage proprietățile de care au fost interesați.”

Europa Liberă: Chiar dacă nu au condamnări?

Igor Munteanu: „Chiar dacă nu sunt condamnări, dacă sunt suspiciuni, iar mecanismul este clar explicat de către instituții care au mandatul să se ocupe de asemenea investigații internaționale, aceste elite trebuie să nimerească pe liste negre, să nu mai poată fi, eu știu, transportabile nici într-o țară, nici într-o destinație globală.”

Europa Liberă: De ce am accentuat? Pentru că unii dintre potențiali, figuranți ai unei asemenea liste strigă deja și o să strige în continuare că există prezumția nevinovăției, dovediți-ne că suntem hoți ca să ne băgați în liste negre ori, înțeleg eu așa, cei care aplică sancțiuni spun: ele sunt valabile pe teritoriul național unde decidem noi cine sunt hoți sau nu?

Igor Munteanu: „Este adevărat, dl Botnaru, acum 15 ani, puțină lume își imagina că vom avea aproape 40% din populația globului făcând tranzacții, cumpărături pe internet. Respectiv odată cu dezvoltarea acestei noi forme de economie globală, se dezvoltă și instrumentele care să protejeze interesele cetățenilor care sunt consumatori de bunuri pe piața electronică ș.a.m.d. Tot așa și categoriile tradiționale, clasice despre prezumția vinovăției se schimbă în timp, pentru că globalizarea creează o presiune enormă asupra instituțiilor de drept care protejează interesul public și interesul cetățenilor, al indivizilor. Ceea ce Dvs. ați menționat este doar o scuză de a nu face anumite lucruri.

Dacă interesul public obligă să avem vigilență asupra felului în care ei își exercită puterea enormă și v-am dat niște cifre statistice despre cât de mari sunt fluxurile financiare care circulă prin lume, un trilion de dolari extrași din China în fiecare an, sunt 400 de miliarde de dolari extrași din Federația Rusă în ultimii trei ani de zile. Acești bani au o capacitate extraordinară de a cumpăra orice își doresc și acest lucru pune în pericol ordinea statului de drept, democrația, care sunt valorile fundamentale la care noi ținem.”

Europa Liberă: Aceste preocupări susținute mai ales cu dovezi de genul acesta, cu cifre, nu cumva încurajează un fel de troțkism sau, dacă vreți, un asagism, atitudine față de societatea liberală, față de statele capitaliste, care va împinge pendulul, Doamne ferește, într-un fel de cheguevarism, care are tradiții în spațiul post-sovietic?

Igor Munteanu: „Eu cred că discuția noastră este foarte departe de dezbaterile ideologice, noi nu dezbatem aici ideologic o poziție sau niște fundamente pe care după asta politicienii le recrutează pentru campanii politice. Vă spun doar că ordinea liberală are niște gardieni, niște apărători, niște oameni care se gândesc cum să se protejeze cetățenii de acest asediu, pentru că este un asediu al lumii iliberale al cleptocraților contra lumii libere.

Dacă vrem să trăim într-o țară și într-un stat liber, într-un spațiu liber de influențe nefaste, maligne, care vin din partea fostei nomenclaturi sovietice amalgamate cu servicii speciale și capitaliști fără scrupule, noi trebuie să înțelegem care sunt limitele în care poate acționa inițiativa liberă și care sunt garanțiile pentru ca cetățenii să se simtă protejați, să existe save carts.”

Europa Liberă: Adică, răspunsul Dvs. este, dacă aș putea să-l rezum, că o societate matură, liberală știe să elaboreze anticorpii și să se imunizeze, spre deosebire de pretinsul socialism venezuelean sau columbian?

Igor Munteanu: „Hugo Chaves, aveți în vedere?”

Europa Liberă: Da.

Igor Munteanu: „Sigur, acum nu vorbim despre diferențele culturale, vorbim despre faptul că în Statele Unite apare o conștientizare a faptului că cleptocrația începe să infuzeze anumite segmente ale societății americane prin enablers, prin facilitatori care pătrund în interiorul sistemului american. S-a văzut la ultimele alegeri americane în care sub influența serviciilor speciale rusești au încercat să contorsioneze, să manipuleze rezultatele alegerilor. S-a văzut adeseori când instituția executivă americană a fost asediată de grupuri politice, reprezentând cleptocrați și ruși, și chinezi ș.a.m.d. Și atunci și în alte țări există această mișcare de răspuns la asaltul cleptocrației.

Boala noastră nu este doar sărăcia, sărăcia este doar un rezultat al cleptocrației foarte puternice din R. Moldova...

Eu cred că suntem pe drumul cel bun, iar noi, cei din Republica Moldova, indiferent dacă suntem societate civilă sau politicieni sau pur și simplu cetățeni care suntem tulburați, cum se mai zice pe la noi, de evenimentele din ultima vreme în care astăzi suntem la o concentrare masivă a puterii în mâinile unor grupuri private, noi trebuie să înțelegem care este concluzia și care sunt instrumentele prin care putem să redresăm situația, să normalizăm, să aducem la o normalitate în care acești indivizi și grupuri bine organizate nu privatizează statul în beneficiul propriu și nu compromit iremediabil încrederea noastră în virtutea cetățenească și în moralitatea conviețuirii.”

Europa Liberă: N-aș vrea să repet întrebarea primitivă, dar mă văd forțat, pentru că limbajul guvernării acesta este: „Dvs., opoziția, societatea civilă nu faceți altceva decât să importați pe banii americani sau europeni revoluții portocalii, exact în momentul în care în Moldova se înfiripă o stabilitate, creșterea economică și cetățeanul are drumuri bune și speranță de viață”. Cum combateți la modul practic acest gen de propagandă împotriva domniilor voastre?

Igor Munteanu: „În primul rând, eu nu am auzit așa propagandă în adresa mea sau în adresa, mă rog, colegilor mei. În general, ideea de revoluție nu îmi este nici apropiată, nici foarte simpatică. Lucrurile trebuie să avanseze prin evoluții graduale și prin ajustarea instituțiilor democratice și a statului la cerințele tot mai solicitante ale cetățenilor. Grupurile despre care vorbiți și care consideră că orice fel de presiune publică înseamnă dezechilibrarea statu-quo-ului pe care îl păzesc, eu cred că se înșală amarnic, pentru că nimic nu este veșnic și societatea își construiește răspunsuri la situația de criză prin care trecem în acest moment și în funcție de felul în care consideră că este matur să răspunzi la o consolidare a cleptocrației.

Boala noastră nu este doar sărăcia, sărăcia este doar un rezultat al cleptocrației foarte puternice din Republica Moldova, al eșecurilor de politici și al depopulării, pentru că Republica Moldova este una din cele mai puternic afectate țări de pe glob de emigrația masivă a populației, ceea ce într-un fel iarăși a creat o oportunitate de joc pentru această elită, pe care eu o numesc în continuare cu insistență cleptocratică.”

XS
SM
MD
LG