R. Moldova își face o nouă strategie energetică

Conceptul a fost discutat vineri, 23 decembrie, de autorități, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și experți din domeniu.

R. Moldova are deja o strategie energetică, aprobată în 2013, care conține prevederi ce ar trebui să fie implementate până în 2030. Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan, a menționat că această strategie nu conține, însă, angajamente clare și ținte specifice pentru această perioadă.

„Precondițiile care stau la baza necesității elaborării unei noi strategii energetice sunt angajamentele R. Moldova în raport cu organizațiile internaționale, în raport cu convențiile la care R. Moldova este parte, cum ar fi Acordul de la Paris din 2016, care prevede reducerea emisiilor către 2030, în conformitate cu contribuțiile naționale determinate, care prevăd un angajament necondiționat de reducere cu 70% a emisiilor față de anul 1990”, a precizat Constantin Borosan.

Potrivit autorităților, războiul din Ucraina a provocat creșterea semnificativă a riscurilor de aprovizionare cu energie, a prețurilor și la politizarea de către Federația Rusă a comerțului cu resurse energetice, demonstrând încă o dată vulnerabilitatea sectorului energetic și dependența puternică de importuri a Republicii Moldova.

De asemenea, odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE, R. Moldova trebuie să-și adapteze legislația și modalitățile de asigurare a consumului de resurse energetice la regulile comunitare. Doar în ultimii 3 ani, UE a adoptat patru pachete energetice noi, iar R. Moldova urmează să se alinieze la prevederile acestora.

Diversificarea surselor și creșterea electrificării

Autoritățile recunosc că asigurarea unei independențe energetice a R. Moldova este imposibilă din cauza lipsei surselor de producere locală, însă acest lucru este văzut ca o provocare pentru a crește ponderea energiei regenerabile în consum, având în vedere că există un mare potențial.

Strategia prevede în acest sens crearea unor centre regionale de energie curată și stimularea schimburilor comerciale de energie la nivel local, sprijinirea tranziției gospodăriilor de la sobe la cazane eficiente sau pompe de căldură combinate cu autogenerarea. De asemenea, va fi încurajată producția internă de biocombustibili din deșeuri, reziduuri și biomasă, precum și de hidrogen verde.

Autoritățile își mai propun drept „obiectiv ambițios și costisitor” obținerea neutralității climatice sau „emisii nete zero”, iar noua strategie va evalua dacă acest lucru este posibil. Documentul mai prevede consolidarea sectorului energetic, interconectarea cu sistemele din țările vecine, renovarea și construcția rețelelor și obiectivelor energetice, electrificarea transportului, eficiența energetică a locuințelor.

„R. Moldova va spori competitivitatea sectorului energetic prin reforme de piață specifice și prin integrarea pe piața energetică a UE, consolidând, în același timp, securitatea energetică prin proiecte de infrastructură transfrontalieră, diversificarea surselor de furnizare, creșterea electrificării și a utilizării energiei electrice și valorificarea surselor interne de generare”, se arată în conceptul Strategiei energetice 2050.

„100% regenerabil nu mai este un mit”

Experții care au fost prezenți la consultări au propus ca în document să fie incluse și prevederi referitoare la comportamentul consumatorilor pentru reducerea consumului energiei și a emisiilor. O altă propunere se referă la introducerea unor măsuri clare privind renunțarea la utilizarea gazelor naturale, a combustibililor și efectuarea „tranziției verzi”.

Experta în energetică Marcela Lefter a menționat că trebuie luat în calcul scenariul în care activitatea CET-urile și a Centralei de la Cuciurgan să fie stopată, „pentru că, într-un viitor energetic curat, acestea nu trebuie să existe”, iar, din punct de vedere tehnic, acum „100% regenerabil nu mai este un mit”.

„Nu mai puțin important este angajamentul politic. Noi avem o strategie energetică ce arăta că în 2020 o să avem 400 de MW de energie regenerabilă și cel puțin o linie finalizată, Chișinău-Vulcănești, de interconectare cu România. Pentru 2030, trebuie să avem 600 de MW de energie regenerabilă și două linii finalizate. Chiar și strategia actuală arăta bine la ținte, dar nu s-a realizat nimic. Orice document rămâne doar un document de politici, dacă nu există și un angajament politic”, a declarat Marcela Lefter.