Radiografia unei crize: cum au fisurat guvernarea reforma fiscală și scandalul MoldATSA

31 octombrie 2025. Echipa premierului desemnat Alexandru Munteanu (al doilea din stânga) pleacă spre Parlament pentru a primi votul de încredere al legislativului de la Chișinău

Guvernul a anunțat în ultimele săptămâni mai multe reforme care au stârnit nemulțumiri în societate, precum și în interiorul cabinetului sau la Președinție. Nu e clar ce se va întâmpla cu ele după demisia premierului Alexandru Munteanu – despre care președinta Maia Sandu a spus că ar fi trebuit să-și explice mai clar intențiile pentru publicul larg.

Una dintre cele mai controversate reforme propusă de Guvernul Munteanu este cea fiscală, pe care executivul a prezentat-o drept cea mai importantă schimbare economică din ultimii ani.

Proiectul, aflat în dezbatere publică la Ministerul Finanțelor, prevede modificări la impozitarea muncii și TVA, eliminarea unor facilități fiscale și schimbarea modului de calcul al contribuțiilor sociale.

Reprezentanții Guvernului susțin că reforma va simplifica sistemul și va crește eficiența colectării TVA, însă criticii avertizează că ar putea duce la majorări de taxe și scumpiri, motiv pentru care a fost intens contestată în societate și mediul de afaceri.

Duminica trecută, opoziția – inclusiv Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – a protestat alături de reprezentanți ai mediului de afaceri și cetățeni din mai multe raioane.

Ei au cerut retragerea sau revizuirea proiectului, criticând în special impactul asupra populației și întreprinderilor mici.

O altă nemulțumire față de reforma fiscală este creșterea TVA de la 8% la 20% la alimente și servicii esențiale – precum facturile la energie.

Modificările fiscale criticate de o parte a societății s-au suprapus unei alte reforme, care vizează piața muncii și sistemul de salarizare.

Guvernul a propus majorarea salariilor din sectorul bugetar cu până la 30% începând din toamnă, precum și reformarea pensiilor speciale – de la polițiști la militari – și modificarea modului de calcul al concediilor.

Noua grilă de salarizare ar urma să crească de trei ori salariul Președintelui Republicii Moldova și să le majoreze pe cele ale premierului și deputaților.

Reforma pieței muncii și a salarizării mai prevede încurajarea angajării oficiale, modificarea contribuțiilor sociale și introducerea unor facilități pentru angajați și angajatori.

Autoritățile susțin că aceste măsuri vor reduce munca informală și vor crește echitatea sistemului, însă reforma rămâne controversată, în condițiile în care nu este clar cine va suporta costurile suplimentare.

Your browser doesn’t support HTML5

Opoziția critică reforma salariilor mai mari pentru deputați, președintă, premier și spicher

Criticile Maiei Sandu

După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că premierul ar fi trebuit să le explice mai bine oamenilor ce presupun reformele pe care executivul său le-a propus.

Șefa statului l-a numit pe Munteanu „un om de treabă”, însă a spus că s-a așteptat de la guvernul condus de „mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a le explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce”.

Maia Sandu a dat de înțeles, în declarația de presă făcută după demisia acestuia, că nu este de acord 100% cu reformele propuse de Guvernul Munteanu.

„Este nevoie să regândim mai multe decizii, inclusiv pe politica fiscală și legea salarizării. Trebuie să avem în guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivul nostru de țară - aderarea la UE”, a spus Sandu.

Nu doar Maia Sandu nu este 100% de acord cu reforma fiscală propusă de Guvernul Munteanu, ci și unii dintre membrii cabinetului său.

O primă fisură a fost opoziția Ministerului Sănătății la propunerea colegilor de la Finanțe de a majora TVA la medicamente de la 8% la 20%. În cele din urmă, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că renunță la acea prevedere.

Your browser doesn’t support HTML5

Majorarea se amână. Cum a făcut ministrul Finanțelor un pas înapoi după criticile colegului de la Sănătate

Din conferința Maiei Sandu de vineri am aflat că premierul Munteanu însuși ar fi avut un diferend cu un membru al cabinetului său – ministrul Educației Dan Perciun.

Dan Perciun a declarat că a avut o discuție cu premierul Alexandru Munteanu marți, 1 iulie, despre faptul că „unele lucruri” cuprinse în reforma bugetar-fiscală „nu au fost pe deplin discutate și a trezit nemulțumiri foarte aprinse în societate.”

„Întotdeauna am considerat că atunci când este o opinie, ea trebuie spusă. Am făcut asta și cu alți prim-miniștri. O fac de fiecare dată și în discuție cu doamna președintă”, a spus Perciun.

Alexandru Munteanu nu a putut fi contactat după ce și-a anunțat demisia, echipa sa de comunicare spunând că nu mai face alte comentarii.

Negru: „O lipsă de strategie”

Analistul politic Nicolae Negru a spus în podcastul „Dincolo de Știri” de la Europa Liberă că Guvernul nu a comunicat adecvat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027.

„Nu ieși cu o reformă atât de importantă, care are un impact atât de puternic, și sperii pe toată lumea”, a comentat Negru.

Expertul crede că proiectul nu a fost discutat nici măcar în interiorul Guvernului, lucru care s-a văzut din disputa dintre ministrul Sănătății și cel al Finanțelor privind creșterea TVA la medicamente.

Iar faptul că reforma a fost pusă pe pauză vorbește, în opinia analistului, despre „o lipsă de strategie” și „improvizație”.

Scandalul MoldATSA

Nemulțumirile din societatea privind reformele propuse de Guvernul Munteanu s-au suprapus cu o criză de imagine a puterii de la Chișinău.

Totul a pornit de la MoldATSA – întreprinderea de stat care asigură servicii de navigație aeriană. Ziarul de Gardă a dezvăluit că fostul, Dumitru Vangheli, ar fi inclus informații false în CV-ul său, prezentat la concursul de angajare din 2025, inclusiv că ar fi fost în trecut pilot la Air Canada.

La scurt timp, Vangheli a fost suspendat din funcție pe durata unei anchete interne, iar ulterior a fost demis.

Ulterior, Rise Moldova a dezvăluit că verișoara președintei, Anastasia Taburceanu, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la MoldATSA, unde a fost angajată, în 2025, fără concurs, purtătoare de cuvânt.

Comunicatoarea a fost plătită cu peste 75 de mii de lei pe lună în a doua jumătate a anului trecut, iar în 2026 cu peste 120 de mii de lei lunar. Ea și-a dat demisia și a promis că va întoarce banii încasați ca sporuri și adaosuri la salariul de bază, de 25 mii de lei.

Scandalul de la MoldATSA a dus la o serie de demisii. Deputatul PAS Radu Marian a renunțat la funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Marian a recunoscut că „a greșit” atunci când l-a recomandat și l-a susținut pe Vangheli, cu care a copilărit în aceeași curte de bloc, în Chișinău.

Roman Cojuhari și-a dat demisia de la conducerea APP, asumându-și responsabilitatea pentru faptul că instituția nu a verificat riguros actele prezentate la concurs de Vangheli.

Subiectul s-a extins apoi asupra presupuselor abuzuri din toate companiile de stat din R. Moldova, în care Maia Sandu a spus că trebuie începută o „curățenie generală”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te