Un muzeu din Praga, care adăpostea odinioară aproape un milion de artefacte legate de lupta Ucrainei pentru independență, a fost închis de conducătorii comuniști ai Cehoslovaciei în 1948. Conținutul muzeului a fost împrăștiat și, în mare parte, pierdut, dar RFE/RL a descoperit rămășițe ale muzeului care se păstrează astăzi în două arhive din Praga.
Coperta unui inventar care enumeră conținutul muzeului ucrainean din Praga, văzută la Arhivele Naționale ale Cehiei.
Muzeul Lupta de Eliberare a Ucrainei a luat naștere în urma exodului ucrainienilor în Cehoslovacia, după invazia bolșevică a Ucrainei din perioada 1917-1921. La începutul anilor 1920, zeci de mii de ucraineni și ruși care fugeau de preluarea puterii de către bolșevici au căutat refugiu în Cehoslovacia.
Ucraineni în Piața Orașului Vechi din Praga, în anii 1920.
Tânăra democrație a Cehoslovaciei a fost aleasă ca refugiu sigur pentru mulți, datorită ceea ce Praga a numit „Acțiunea de ajutorare a rușilor”. Inițiativa de stat a fost lansată în 1921 pentru a oferi sprijin financiar unui număr de aproximativ 20.000 de ruși, ucraineni și bieloruși care fugeau de preluarea puterii de către comuniști în fostul Imperiu Rus.
Un bărbat ucrainean pe câmpurile din apropierea orașului ceh Pecky, în 1928.
Olha Zubko, o istorică ucraineană care a scris pe larg despre exodul din anii 1920 către Cehoslovacia, a declarat pentru RFE/RL că inițiativa de ajutor a reprezentat un efort al Pragăi de a consolida viitoarele relații diplomatice.
„Conducerea cehoslovacă spera că emigranții ucraineni se vor afla în exil doar temporar și că, la întoarcerea lor acasă, în Ucraina [independentă], își vor aminti ce s-a făcut”, a spus ea.
O gardă de onoare în timpul ceremoniei de aniversare a 10 ani de la înființarea Armatei Populare Ucrainene, desfășurată în orașul ceh Pardubice, în mai 1927.
Guvernul cehoslovac i-a încurajat în mod activ pe exilații nou-sosiți să-și înființeze propriile organizații culturale.
Pentru ucraineni, a căror luptă pentru independență a fost înăbușită de forțele bolșevice în 1921, necesitatea unui muzeu dedicat eforturilor Ucrainei de a-și dobândi suveranitatea a fost considerată o prioritate.
O fotografie a unei săli din Muzeul Luptei de Eliberare a Ucrainei.
În mai 1925, la Praga a fost înființat Muzeul Lupta de Eliberare a Ucrainei. Dmitro Antonovici, directorul muzeului, născut la Kiev, a făcut un apel la donații de „orice” avea legătură cu lupta pentru independența Ucrainei. „Ceea ce poate părea complet inutil și fără valoare poate avea uneori o importanță și o valoare deosebite”, a spus Antonovici.
Un steag al Pușcașilor Ucraineni ai Siciului (Legiunea Ucraineană), din colecția muzeului din Praga. Unitatea de voluntari ucraineni a luptat în cadrul Armatei Austro-Ungare în Primul Război Mondial.
Pe lângă artefactele donate, au sosit și numeroase donații bănești din partea ucrainienilor aflați în exil în întreaga lume. Muzeul a primit o scrisoare de la un ucrainean în vârstă care locuia într-un azil pentru săraci din Statele Unite și care scria: „Uneori îl ajut pe antreprenorul de pompe funebre să scoată un decedat din casă, iar el îmi aruncă câțiva cenți pentru asta. Așa că am strâns un dolar, pe care îl trimit Muzeului Lupta de Eliberare a Ucrainei din Praga.”
Un perete din interiorul muzeului din Praga. Pe bannerul din centrul imaginii se află un citat al poetului ucrainean Taras Șevcenko: „Luptați și veți învinge, Dumnezeu vă ajută! De partea voastră sunt dreptatea, gloria și libertatea noastră sacră!”
Multe artefacte provin din lagărele de internare ucrainene din Cehoslovacia, unde soldații ucraineni dezarmați, învinși de bolșevici în Ucraina, așteptau o eventuală întoarcere pentru a-și recuceri patria.
Muzeul și-a schimbat sediul de mai multe ori înainte ca fondatorii săi să achiziționeze această clădire din sudul Pragăi.
După ocuparea Cehoslovaciei de către naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, autoritățile germane de ocupație au permis ca acest muzeu, cu o orientare puternic antisovietică, să-și continue activitatea, însă sprijinul financiar din partea țărilor occidentale a fost întrerupt.
Se pare că, în anii 1940, muzeul deținea aproape un milion de documente, fotografii și artefacte legate de identitatea națională ucraineană.
O ilustrație din 1916 din colecția muzeului, care îi înfățișează pe Pușcașii Ucraineni ai Siciului.
Începutul sfârșitului pentru muzeu a venit în februarie 1945, când acesta a fost grav avariat în urma unui raid aerian al Aliaților, care a lovit Praga. Când forțele sovietice se apropiau de Praga, mulți ucraineni afiliați mișcării antisovietice de independență din țara lor au fugit spre vest.
O întâlnire la Praga pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a muzeului ucrainean, în 1935.
Întrucât sovieticii își consolidau controlul asupra Europei Centrale, muzeul „eliberării” și-a schimbat numele în „Muzeul Ucrainean”, denumire care părea neutră din punct de vedere politic. Însă, în urma incursiunilor Armatei Insurgente Ucrainene (UPA) în estul Cehoslovaciei, în urma cărora zeci de civili au fost uciși, atitudinea față de naționalismul ucrainean s-a înăsprit la Praga, iar apelurile la închiderea muzeului au devenit tot mai numeroase.
O machetă a unui monument dedicat soldaților ucraineni care au murit — majoritatea din cauza bolilor — într-un lagăr de internare din Cehoslovacia, în ultimele luni ale Primului Război Mondial.
În februarie 1948, comuniștii susținuți de Uniunea Sovietică au preluat puterea prin puci în Cehoslovacia, iar muzeul ucrainean a fost închis o lună mai târziu, oficialmente din cauza faptului că funcționase sub regimul nazist din Praga.
Ordinul de închidere îl descria ca fiind „înființat de un grup de emigranți ucraineni de dreapta”, care colectau „material politic antisovietic sub pretextul activității științifice”.
Ucrainenii se bucură de o bere în orașul ceh Pardubice, în 1931.
După închiderea sa, majoritatea artefactelor muzeului au fost împrăștiate la diverse instituții din URSS. Imaginile din această galerie provin de la Arhivele Naționale ale Cehiei și de la Biblioteca Slavonică, care dețin amândouă o parte din puținele documente care au rămas la Praga.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te