Reacția neputincioasă a autorităților de la Chișinău în cazul răpirilor de persoane în stânga Nistrului

Bilanțul politic al săptămânii, cu Vasile Botnaru

Directorul executiv al cunoscutului think tank din Comrat Peregrin Demo, Mihail Sircheli, consideră că evenimentul emblematic al săptămânii a fost noua operațiune de răpire a unor cetățeni moldoveni de către echipa de securiști de la Tiraspol.

Mihail Sircheli

„Eu înțeleg că jocul transnistrean este un târg cu posibilitatea de a conveni sau, cum spun rușii, «договориться» (a ajunge la o înțelegere) cu transnistrenii pentru alegerile prezidențiale. Și este al treilea element deja al acestui spectacol și al acestui târg. Primul element noi l-am observat cu blocarea satelor din Zona de Securitate de către transnistreni, țineți minte, da? S-au mărit mizele, acesta a fost primul element din partea transnistrenilor când s-au blocat aceste sate, s-au pus posturi suplimentare în Zona de Securitate. Apoi au continuat acest joc și au prelungit carantina până în decembrie, ca să calmeze spiritele aici pe malul drept al Nistrului. Și iată deja al treilea element, noi vedem că președintele Dodon, de fapt, recunoaște liderul separatist din stânga Nistrului, Krasnoselski, ca fiind egal cu el. L-a numit președinte și iată acum îl sună și...

Este un spectacol, Igor Dodon s-a prezentat ca pacificator care rezolvă problemele ș.a.m.d., dar asta este foarte prost pentru Republica Moldova. De ce? Pentru că în toți acești ani nu am rezolvat problema transnistreană și asta se întoarce ca un bumerang și vom simți și mai mult aceste mize și dacă nu facem decriminalizarea, demilitarizarea și democratizarea Transnistriei, atunci Transnistria va criminaliza, va de-democratiza și, practic, va militariza malul drept al Nistrului. Și este un lucru foarte prost pentru viitorul Republicii Moldova, asta subminează totul, procesele democratice și statul democratic din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Un alt eveniment care v-a sărit în ochi care ar fi?

Mihail Sircheli: „Irina Vlah a făcut o postare pe o rețea de socializare, unde a scris că ea este cu frații de sânge și nu cu frații de regim. Și noi am interpretat această postare că ea a susținut Azerbaidjanul în conflictul din Nagorno-Karabah. Cred că este un lucru incorect mai ales în Republica Moldova, unde avem și diaspora armenească, și diaspora din Azerbaidjan, și în viitor aceasta poate să creeze anumite probleme. Această postare a fost preluată de alte rețele de socializare, mai ales în Turcia și Azerbaidjan, care au interpretat asta ca o susținere a Azerbaidjanului în acest conflict.”

O catedrală armeană din Nagorno-Karabah a fost bombardată de două ori de Azerbaidjan. Trei jurnaliști străini răniți

Europa Liberă: Deci e o opinie în vigoare ca și cum, nu e retrasă?

Mihail Sircheli: „Nu e retrasă și nu a deschis parantezele, ce s-a avut în vedere, dar cei din Azerbaidjan și din Turcia au interpretat asta ca o susținere a Azerbaidjanului și noi tot vrem să auzim o explicație a doamnei Vlah ce a avut în vedere și de ce s-a implicat în acest război informațional pe care noi îl vedem în această fază a conflictului și eu cred că este foarte prost pentru Republica Moldova și foarte prost pentru Găgăuzia în cazul în care Turcia și Rusia intră în faza activă a acestui conflict din Nagorno-Karabah, atunci eu cred că va fi foarte dificil pentru Găgăuzia și diaspora din Rusia...”

Jurnalista de investigație Mariana Rață, autoarea emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, la fel este de părerea că cel mai relevant eveniment al săptămânii este răpirea de la Camenca și reacția mai mult decât neputincioasă a autorităților constituționale de la Chișinău.

Mariana Rață

„Frustrant în toată această poveste este modul în care au înțeles să reacționeze autoritățile de la Chișinău, după ce în vară președintele Igor Dodon l-a primit la Reședința de Stat de la Condrița „pe președintele regiunii transnistrene”, îi spune dl Dodon lui Kasnoselski, este neașteptat faptul că urmează astfel de răpiri, iar autoritățile nu pot să dea de urmele celor care sunt reținuți, nici măcar unde se află aceste persoane, două dintre ele, pentru că două deja au fost eliberate...”

Europa Liberă: În schimb, Igor Dodon a intervenit prompt și a reușit să-i elibereze, așa rezultă din postarea consilierului său.

Mariana Rață: „Dacă ar fi reacționat prompt și ar fi reușit să-i elibereze, probabil că președintele ar fi trebuit să știe că nu-i vorba doar de două persoane, dar de patru persoane. Din anumite surse, colegii de la Promo-LEX spun că, de fapt, nu-i vorba doar de patru persoane, dar în ultimele trei luni de zile au fost răpite opt persoane în stânga Nistrului și, iată, doar două din aceste opt persoane au reușit să fie eliberate, iar soarta celorlalte rămâne incertă.

Grav în această situație este faptul că răpiri de felul acesta am mai avut multe în ultimii ani, dar de fiecare dată autoritățile din dreapta Nistrului – mă refer, în special, la procuratură – au avut un comportament rușinos. Dosarele penale deschise pentru răpirea persoanelor mai mult de 90 la sută din aceste dosare nu au finalitate, ele sunt pornite și suspendate la Chișinău, așa încât, evident, în condițiile în care nu sunt pedepsite astfel de abuzuri comise de cei de la Tiraspol, nu avem cum să ne așteptăm că abuzurile vor înceta să se mai producă.

Din păcate, noi nu prea auzim nimic de la autorități referitor la dosarele penale pe care le pornesc pe aceste cazuri, mai mult de atât, ceea ce am văzut nu este atitudinea autorităților din diferite perioade față de cei care conduc regiunea. Dacă Krasnoselski a venit oaspete de onoare la Condrița, ne amintim că fostul zis-președinte, nerecunoscut din stânga Nistrului, a fost chiar primit la Chișinău atunci când a pierdut alegerile și s-a refugiat o perioadă de timp...”

Europa Liberă: Șevciuk?...

Mariana Rață: „Șevciuk s-a refugiat o perioadă de timp la Chișinău, unde locuia împreună cu familia sa. Atunci, autoritățile ar fi avut posibilitate să pună în aplicare dosarele penale pentru toate abuzurile comise de guvernarea lui Șevciuk în perioada în care conducea el regiunea din stânga Nistrului, dar ai noștri n-au făcut nimic, l-au ținut pe Șevciuk cât a avut el nevoie ca să-și pregătească plecarea la Moscova.”

Europa Liberă: Și Smirnov a plecat cu tot ce a reușit să agonisească.

Mariana Rață: „Și Smirnov a plecat... Asta demonstrează că nu există și nu a existat niciodată voință la Chișinău ca să-i pedepsească pe cei care comit abuzuri și îngrădesc drepturile cetățenilor moldoveni în regiunea necontrolată din stânga Nistrului. De altfel, abuzuri anul acesta au fost foarte multe. Dincolo de aceste răpiri, multe persoane s-au pomenit cu dosare penale pentru extremism în stânga Nistrului; oamenii au fost nevoiți să fugă de acolo pentru a nu ajunge în subsolurile de la Tiraspol...”

Europa Liberă: După modelul rusesc, înțeleg eu, sau chiar belarus?

Mariana Rață: „Exact! Despre aceste cazuri iarăși autoritățile tac. Am văzut o încercare foarte jenantă a celor din Comisia Unificată de Control de a se clarifica pe acest caz și toate încercările lor au fost respinse. Și atunci mă întreb care este rostul acestor întâlniri pe care le are Dodon sau alți reprezentanți ai guvernării cu oficiali nerecunoscuți de la Tiraspol. Ei zic că aceste întâlniri au loc pentru a degaja atmosfera, pentru a opri abuzurile, însă în realitate ele nu sunt oprite. Asta demonstrează că nu putem noi să mizăm pe un bun-simț și o respectare a legii de către cei care se află în stânga Nistrului. Deci, toate aceste întâlniri de curtoazie poate că sunt în favoarea celor cu care se întâlnesc, nu și în favoarea statului Republica Moldova și a cetățenilor Republicii Moldova. Problemele cetățenilor nu se rezolvă, pericolele rămân valabile.”

Europa Liberă: Ce altceva ai înconjurat în agendă cu roșu?

Mariana Rață: „Ce m-a surprins și poate că presa nu a reușit destul de bine să acopere acest eveniment, sunt întâlnirile pe care le au candidații la prezidențiale în această perioadă de timp cu cetățenii în cadrul, mă rog, campaniilor electorale.

Am văzut întâlnirea pe care a avut-o Dodon la Vulcănești cu multe persoane, apropo persoane în etate, peste 100 de persoane au participat la această întâlnire. Autoritățile, deși interzic astfel de evenimente în număr mare, nu au venit cu niciun fel de sancțiuni. Mă îngrijorează în mod special acest lucru în contextul în care numărul de cazuri de îmbolnăviri cu COVID crește de la o zi la alta, iar numărul atât de mare de persoane îmbolnăvite și numărul tot destul de mare de întâlniri pe care le organizează candidații cu alegătorii în teritoriu e îngrijorător.”