Linkuri accesibilitate

Transnistria, în autoizolare


La Tiraspol

La microfon - Radu Benea. Bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Chișinăul relaxează restricțiile antiepidemice, Tiraspolul le înăsprește. O nouă rezoluție a Consiliului Europei în cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană și un nou îndemn către Rusia care refuză să respecte deciziile CEDO. Și... a început competiția pentru brusele programului FLEX, finanțat de guvernul american, la care pot aplica elevii din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană.

Transnistria, în autoizolare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Cadrele medicale ale serviciilor de anesteziologie și medicină urgentă de la spitalele raionale din Călărași și din Tiraspol au beneficiat de un program de instruire în cadrul Proiectul „Diseminarea experienței în combaterea infecției cu COVID-19”. Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău a anunțat, pe 8 septembrie, că instruirile au inclus recomandări de folosire a echipamentului individual de protecție, suport respirator (intubare, traheostomie, resuscitare) la pacienți cu Covid-19, precum și măsuri de prevenire a contaminării. Proiectul este implementat de doctorul Ruslan Baltaga, absolvent al programului Fulbright, prin intermediul Fundației Medicale „Valeriu Ghereg”, în parteneriat cu Societatea Anesteziologie-reanimatologie și Universitatea de stat de medicină și farmaceutică „Nicolae Testemițanu”, și este finanțat de Ambasada americană la Chișinău. Până acum, în cadrul proiectului au fost instruiți medici din spitalele raionale de la Bălți, Cahul, Comrat, Călărași, Florești, Fălești, Ștefan Vodă, Soroca, Ungheni și Tiraspol.

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Derek Hogan, a vizitat Tiraspolul, pe 8 septembrie, unde s-a întâlnit cu Vadim Krasnoselski. Potrivit administrației separatiste din stânga Nistrului, Krasnoselski a apreciat „interesul părții americane” față de avansarea în negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean. Liderul de la Tiraspol a menționat, în context, rolul de mediator al Statelor Unite în recenta semnare a acordului de cooperare dintre Serbia și Kosovo. Potrivit lui, cele două țări cooperează cu succes în domenii ca telecomunicațiile, comerțul, sistemul de impozitare și cel bancar – aspecte actuale, în lui Krasnoselski, și în relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului. Totodată, Krasnoselski a spus că procesul de negocieri stagnează și a deplâns ceea ce el a numit retragerea unilaterală a Chișinăului de la punctele de înregistrare a mijloacelor de transport din Râbnița și Tiraspol, unde mașinile din regiunea separatistă primeau plăcuțe neutre recunoscute internațional. Ambasada americană în Republica Moldova nu a dat detalii despre discuțiile de la Tiraspol.

Amintim, pe 1 septembrie, s-au împlinit doi ani de la lansarea mecanismului ce permite accesul mijloacelor de transport din stânga Nistrului și municipiul Bender în traficul rutier internațional. În această perioadă, circa 4 mii de mașini au primit plăcuțe neutre la ghișeele din Râbnița și Tiraspol, precizează un comunicat al Biroului politici de reintegrare de la Chișinău. Pe 26 august, guvernul moldovean a propus extinderea termenului de activitate a celor două ghișee, expediind Parlamentului spre aprobare proiectul de modificări legislative. Anterior, Chișinăul a propus Tiraspolului ca negociatorii săi politici să facă o vizită la fața locului, dar, potrivit sursei citate, „din motive necunoscute, Tiraspolul nu a formalizat acceptul său”. În aceste condiţii, se mai spune în comunicat, de pe 1 septembrie, angajații Agenției Servici Publice se vor retrage temporar din ghișeele din Râbniţa şi Tiraspol. Potrivit datelor oficiale, pe durata a doi ani, peste hotarele Republicii Moldova s-au deplasat 1.143 de unităţi de transport cu numere de model neutru, ceea ce constituie 4.718 traversări atât pe sensul de intrare spre România, cât şi pe sensul de intrare spre Ucraina. Din 2019 și până în luna august 2020, la Agenţia Servicii Publice au fost schimbate aproape 8.400 de permise de conducere transnistrene în cele de model naţional ale Republicii Moldova.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a avut o întâlnire cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, pe 10 septembrie, tema plăcuțelor fiind prezentă și la aceste discuții, potrivit unui comunicat al administrației regiunii. Șeful Misiunii OSCE ar fi spus că este examinată posibilitatea organizării, într-o perspectivă apropiată, a unei întâlniri în așa numitul format 5+2 pentru reglementarea transnistreană, din care fac parte Rusia, Ucraina, OSCE, în calitate de mediatori, Uniunea Europeană și Statele Unite – ca observatori, precum și părțile în conflict – Chișinăul și Tiraspolul. Referindu-se la epidemia de COVID, Vadim Krasnoselski a spus că, în cazul agravării situației în Moldova, va dispune crearea unor noi posturi de control la linia administrativă. Chișinăul consideră aceste posturi ilegale și cere desființarea lor imediată. De la începutul pandemiei, Tiraspolul introdusese în Zona de Securitate de la Nistru 36 de posturi de control suplimentare, dar apoi le-a redus până la 12.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat, joi, memorandumul de înțelegere cu Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară în valoare de până la 100 de milioane de euro. Acordul conține șase condiționalități pentru acordarea banilor în domenii precum climatul de afaceri, buna guvernare, lupta împotriva corupției și gestionarea finanțelor publice. Deputații au ratificat și un acord de împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 70 de milioane de euro. Banii sunt destinați sistemului de sănătate, în contextul crizei de COVID-19, dar și în calitate de sprijin pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, pentru a le ajuta să-și păstreze locurile de muncă.

Potrivit unui sondaj de opinie publicat vineri de compania Date Inteligente, șase din zece cetățeni ai Republicii Moldova doresc ca țara lor să devină membră a Uniunii Europene, iar o treime pledează pentru unirea cu România. Potrivit sursei citate, aproape 60% dintre respondenți de pe malul drept al Nistrului optează pentru reîntregirea țării cu regiunea transnistreană. În același timp, unul din zece cetățeni consideră că regiunea transnistreană trebuie să beneficieze de un statut similar celui din autonomia găgăuză.

***

Europa Liberă: La Chișinău, Comisia națională extraordinară pentru sănătate publică a decis vineri, 11 septembrie, să extindă până la sfârșitul acestei luni starea de urgență în sănătate publică. Unele restricții însă au fost eliminate, cum ar fi cea referitoare la organizarea nunților și cumetriilor, care sunt acum permise cu un număr mai mic de 50 de persoane. La fel, a fost permisă organizarea reuniunilor cu până la 50 de participanți. Totodată, călătorii care vin în Republica Moldova din țările aflate în zona verde, dar care traversează state considerate ca fiind în zona roșie, vor completa fișa epidemiologică și vor sta 14 zile în regim de autoizolare. A fost însă eliminată interdicția de părăsire a teritoriului Republicii Moldova pentru persoanele aflate în autoizolare.

Săptămâna trecută, numărul cazurilor noi de COVID în Republica Moldova, incluzând și regiunea transnistreană, a rămas la un nivel destul de ridicat, de peste 500 pe zi. Capacitatea laboratorului de la Tiraspol este redusă, până la 200 de teste pe zi, de aceea probele ce depășesc limita de procesare continuă să fie trimise la Chișinău. Responsabili de sistemul sănătății din regiune promit ca un al doilea laborator, la Râbnița, să înceapă să funcționeze de pe 1 octombrie, cu o capacitate de peste 200 de teste zilnic. O parte din echipamentele necesare pentru funcționarea laboratorului de la Râbnița va fi adusă de la Chișinău.

Potrivit datelor de la Tiraspol, în stânga Nistrului, săptămâna trecută, se înregistrau zilnic 30-50 de cazuri confirmate de coronavirus. Totodată, numărul persoanelor care acuză febră, apelând la serviciul de urgență, s-a dublat. A crescut semnificativ și numărul celor care solicită efectuarea testului pentru COVID la domiciliu – un serviciu care a devenit posibil recent. Într-o asemenea situație, medicii de la salvare spun că nu reușesc să facă față tuturor solicitărilor. Într-o ședință convocată de responsabila de sănătate Cristina Albul, vineri, s-a decis ca prelevarea probelor la domiciliu pentru testul la COVID să fie făcută de specialiști din policlinici, instruiți special. Responsabili din sistemul sănătății au îndemnat populația să fie răbdătoare și să-și aștepte rândul, care, oficial, poate dura până la două zile, ținând cont de fluxul solicitărilor, numărul specialiștilor și transportul disponibil.

În regiunea transnistreană sunt și câteva cazuri confirmate de COVID în școli și grădinițe, după redeschiderea acestora pe 1 septembrie. Clase întregi au fost plasate în carantină, iar lecțiile continuă în regim online, acolo unde este posibil. A fost închisă și cel puțin o piață agroalimentară din cauza nerespectării normelor sanitare.

Măsurile antiepidemice au fost înăsprite și pentru militarii din așa-numita armată transnistreană, acestora fiindu-le interzis să părăsească unitățile militare. O altă interdicție a fost impusă penitenciarelor, pe un termen nedeterminat, deținuților nu li se permite să fie vizitați de rude. Însă nu există date oficiale privind situația din penitenciare și unitățile militare din regiunea separatistă.

***

Transnistria rămâne deocamdată închisă pentru lumea exterioară, dar nici locuitorilor regiunii administrația de la Tiraspol nu le permite să iasă în afară, chiar dacă cele două maluri sunt strâns legate prin nenumărate legături – de la cele de rudenie, din câmpul muncii, mulți având serviciul pe un mal sau celălalt, până la strânsele relații comerciale, cea mai mare parte a exporturilor regiunii, afectate și ele de pandemie, fiind în continuare asimilată de Republica Moldova și țările Uniunii Europene. La ultima ședință a comisiei operative pentru combaterea epidemiei, din 7 septembrie, s-a decis să fie restrânse și mai mult intrarea și ieșirea din regiune, fiecare solicitare în acest sens urmând să fie examinată „în mod individual”. A fost extinsă și interdicția pentru plecarea la odihnă peste hotare, cu excepția rezervărilor făcute până pe 1 septembrie. Am discutat cu mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender, încercând să aflăm părerea lor despre aceste interdicții de călătorie.

VOX:

- Munca mea nu depinde de trecerea hotarului. Posibil, sunt măsuri necesare și trebuie să trecem prin aceasta. Orice restricții sunt dureroase.

- Lucrez, nu am timp să călătoresc. Concediul e abia în decembrie. Eu nu am dificultări, dar oamenii de o parte și de cealaltă a graniței au rude, desigur, pentru ei e foarte rău. Cred că un stat și celelălalt stat trenuie să cadă de acoord cumva, să nu fie în detrimentul oamenilor, de ambele părți.

- Am mers în vacanță aici, în Transnistria. Cred că, în situația care există acum în lume, oamenii pur și simplu trebuie să mai rabde puțin. Sigur că cei care și-au luat bilete, au făcut rezervări, au avut de pierdut, dar trebuie să răbdăm.

- Probabil, cei care călătoresc au simțit pe pielea lor. Din cauza pandemiei, multe planuri s-au schimbat. Dar eu cred că în aceste vremuri grele trebuie să fim solidari, să fi alături de oamenii care acum sunt bolnavi, alături de cei cărora le este greu, să fim cu ei, chiar și cu gândul.

- Am fi fost afectați de aceste restricții, dacă ne-ar fi eliberat la timp pașapoartele rusești, pe care le-am dat la schimb. Oricum însă îmi pare rău pentru toți ceilalți oameni, nimeni nu poate să iasă nicăieri. Chiar dacă îți este frică pentru sănătatea oamenilor, fiecare trebuie să decidă pentru el, să plece sau nu. Faptul că hotarele sunt închise este ceva foarte dur. Aș vrea ca hotarele totuși să fie deschise. Lumea are rude, apropiați, cineva are părinți în vârstă, la alții copiii nu pot să vină. E problematic, destul de greu, ar trebui să relaxeze totuși măcar un pic aceste restricții.

- Cred că nu e vorba nici măcar de odihnă, ci de tranzitul produselor. Micii întreprinzători pot falimenta, pur și simplu, dacă nu vor putea să treacă peste graniță să-și cumpere marfă. Este foarte trist. Oamenii rămân fără muncă, pentru mulți chiar singurul loc de muncă pe care îl pot avea.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă rezoluție intermediară în care „îndeamnă cu fermitate” Federaţia Rusă să execute integral hotărârea Curții Europene pentru Drepturile Omului în dosarul școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Au trecut opt ani de când Rusia a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la educaţie, fiind obligată să achite pagubele morale de peste 1 milion de euro reclamanţilor şi să remedieze toate încălcările care împiedică buna funcționare a acestor școli. Comitetul de Miniștri regretă că, până în prezent, în pofida multiplelor solicitări, nu a primit nicio informație cu privire la măsurile concrete luate sau preconizate de autorităţile ruse pentru a se conforma necondiționat hotărârii CEDO. Relatează, Alla Ceapai.

Este deja a patra rezoluţie adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei care constată că autoritățile Federației Ruse nu au reparat niciun prejudiciu în dosarul şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană. Rusia a fost condamnată de CEDO în trei hotărâri pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale elevilor, părinților, dar și ale profesorilor în 7 din cele 8 instituții de învățământ cu predare în limba română din stânga Nistrului, în localitățile necontrolate de Chișinău.

Rezoluţia Comitetului de Miniştri face referinţă însă doar la două din ele, la condamnarea din 2012 în cazul Liceului „Evrika” din Râbniţa, a Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol şi a Liceului „Alexandru cel Bun” din Tighina, precum şi la cea din 2018 în cazul gimnaziului-internat din Tighina. Urmare a politicii lingvistice adoptată la începutul anilor 90 de către regimul separatist de la Tiraspol, prin care s-a interzis utilizarea alfabetului latin în școli, aceste instituţii, după multiple presiuni, au fost închise în 2004, iar elevii şi profesorii au fost evacuaţi forţat în alte sedii.

În ambele dosare, CEDO nu a constat o implicare directă a Rusiei în măsurile luate împotriva acestor şcoli, dar Curtea a stabilit că fără sprijinul continuu de natură militară, economică și politică din partea Kremlinului, regimul separatist nu ar fi putut supraviețui și că, prin urmare, Rusia se face responsabilă de îngrădirea dreptului la educaţie, aminteşte Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

La aproape 16 ani de la primele încălcări a dreptului la educație în regiunea transnistreană şi la 8 ani de la condamnarea Rusiei, victimele, fiind vorba de aproape 200 de reclamanți, elevi, părinţi şi profesori, încă nu au beneficiat de nicio formă de remediere, inclusiv de despăgubire financiară, precizează rezoluţia, în care se mai constată că şcolile continuă să se confrunte cu presiuni sistematice care le împiedică buna funcţionare.

Comitetul de Miniștri a reiterat obligaţia Federaţiei Ruse de a executa integral deciziile CEDO în privința şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, inclusiv achitarea neîntârziată a pagubelor morale care depășesc 1 milion de euro, la care se mai adaugă şi penalităţile pentru neachitarea la timp.

Asociaţia Promo-LEX, care a reprezentat reclamanții în instanța de la Strasbourg, consideră că executarea integrală a hotărârilor CEDO de către Federația Rusă ar fi un prim pas pentru încetarea încălcării flagrante a dreptului la educație în regiunea transnistreană. Avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, spune că deocamdată nu există un răspuns ferm din partea autorităţilor ruse că ei ar refuza să execute, dar nici măsuri concrete că ar intenţiona să întreprindă ceva. Avocatul precizează că pe lângă achitarea pagubelor morale, autorităţile ruseşti trebuie să întreprindă o serie de măsuri generale care să soluționeze problemele sistemice, cum ar fi libera circulaţie a profesorilor şi elevilor sau returnarea sediilor din care aceștia au fost evacuaţi forţat.

„Măsurile generale sunt problema, pentru că CEDO şi Comitetul de Miniştri impun să se ia toate măsurile pentru a opri intimidările, presiunile, ca şcolile să funcţioneze normal. Până în prezent, indiferent de angajamentele luate de Chişinău şi Tiraspol, oricum aceste şcoli au probleme, iar pe timp de pandemie situaţia s-a înrăutățit, profesorii, bunăoară, nu puteau să treacă pretinsa vamă pentru a-şi ridica salariile. Dacă deciziile CEDO ar fi executate, atunci aceste şcoli ar trebui să funcţioneze fără nicio problemă, să nu fie intimidări, presiuni, să nu fie îngrădită libera circulaţie şi alte probleme care pun beţe în roate şcolilor să funcţioneze.”

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, „refugiat” după evacuarea forţată din 2004 în liceul de la Doroțcaia, îşi mai pune încă speranţa că Rusia se va conforma într-un final deciziei CEDO.

„Este o hotărâre care trebuie executată. Faptul că actuala conducere a Rusiei nu doreşte să facă acest lucru e problema lor, dar mai devreme sau mai târziu orice decizie a unei judecăţi trebuie să fie executată.”

Europa Liberă: Cum s-ar schimba situaţia dacă Rusia ar executa acea decizie, şi mă refer nu doar la acele despăgubiri financiare, pentru că înţeleg că nu asta vă doriţi în mod special?

„Da, sigur că scopul nu a fost aceste sume care trebuie să fie achitate şi care ar însemna şi ele ceva pentru familiile care de ani de zile îşi chinuie copiii. Dar ar însemna, în primul şi în primul rând, reîntoarcerea sediilor, reîntoarcerea copiilor în condiţii adecvate de activitate.”

Eleonora Cercavschi spune că la 10 zile de la începerea noului an şcolar în condiţii pandemice procesul educaţional continuă, chiar dacă există nemulţumiri, atât din partea elevilor şi părinţilor, cât şi a profesorilor, pentru că instituţia combină orele tradiţionale cu cele de la distanţă.

Până la începerea anului de studii Biroul Politici de Reintegrare a facilitat transferul de manuale, materiale didactice și produse de igienă către cele opt şcoli cu predare în grafie latină de peste Nistrului, în zona necontrolată de autoritățile constituționale. Guvernanții de la Chişinău spun că monitorizează în continuare situaţia, pentru a asigura accesul la educaţie şi libera circulație a elevilor şi profesorilor.

***

Europa Liberă: Ajuns în al 27-lea an, programul FLEX al Departamentului de Stat american, finanțat de Guvernul Statelor Unite, a anunțat un nou concurs de burse pentru liceenii din Republica Moldova, burse de care beneficiază și elevii din regiunea transnistreană. Programul presupune un an întreg de schimb de experiență în Statele Unite, tinerii locuind într-o familie americană și studiind într-un liceu american. Valentina Ursu a discutat cu câțiva absolvenți ai burselor FLEX, dar și cu organizatori ai competiției din acest an, care se va desfășura până pe 15 octombrie.

„Sunt Camelia Hodorogea, am 16 ani și în toamna anului 2019 am decis să aplic la Programul FLEX, un program de schimb cultural, care oferă oportunitate tinerilor din Republica Moldova să petreacă un an academic în Statele Unite”.

Camelia Hodorogea
Camelia Hodorogea

Europa Liberă: Acolo mergeți într-o familie americană, vă integrați? Cât de ușor a fost să vă integrați?

Camelia Hodorogea: „Acest proces de adaptare la cultura americană, la societatea americană a fost unul destul de ușor, pentru că am avut parte de o familie-gazdă foarte primitoare și înțelegătoare, care m-a ajutat să trec peste toate aceste obstacole, care au făcut această experiență atât de frumoasă. Deci am fost senior într-un liceu din statul Indiana, am fost în Jay County. Acolo am făcut cunoștință cu aproape 1.000 de elevi care frecventau același liceu din clasele a IX-a până într-a XII-a. De asemenea am făcut cunoștință cu un grup mare de alți elevi care au trecut prin aceeași experiență ca și mine, dar erau din alte țări. De exemplu, din Lituania, Egipt, etc., o multitudine de țări care au culturi foarte frumoase și sunt foarte bucuroasă că am avut oportunitatea de a cunoaște acești oameni. Totodată, am avut oportunitatea de a face prezentări despre Moldova elevilor americani.”

Europa Liberă: Și ce le-ai vorbit tinerilor americani despre Republica Moldova?

Camelia Hodorogea: „În prezentările mele am inclus tradițiile noastre și obiceiurile pe care le fac populare peste tot în lume. Ei sunt foarte entuziasmați atunci când, de exemplu, le povestești ce facem noi la nunțile noastre sau cum sărbătorim diferite ceremonii.”

Europa Liberă: Până a le povesti despre Republica Moldova, cineva dintre ei cunoșteau despre un asemenea stat?

Acest an petrecut în America mă motivează să merg încă mai departe...
Camelia Hodorogea

Camelia Hodorogea: „Marea majoritate nu cunoșteau. Trebuia să fac o mică paranteză că, uite, ne aflăm în Europa, țările vecine sunt Ucraina și România și astfel aveau o idee mai clară despre locul unde ne aflăm. Acest an petrecut în America mă motivează să merg încă mai departe. La momentul actual nu vreau să-mi continui studiile în America, am deja altă destinație în cap, dar cu siguranță această experiență a fost una inedită pentru a-mi face o idee mai clară asupra a ceea ce vreau eu să fac mai departe, după liceu.”

Europa Liberă: Ce ai putea să le spui celor interesați de acest program?

Camelia Hodorogea: „Acest program vă oferă oportunitatea de a vă cunoaște pe sine; fiind aici, în Republica Moldova, ai, așa o idee despre America, îți pare ceva foarte wow, ceva ieșit din comun, iar atunci când ești pus în situația aceea și ești inclus în acea societate înțelegi că în realitate este altceva.”

Europa Liberă: Apropo, ce impresie ți-a creat America, că e cea mai mare putere din lume, că e tărâmul tuturor posibilităților?

Camelia Hodorogea: „America este un tărâm mixt, orice cultură o găsești. Și într-un oraș mai mic poți să găsești oameni din toate țările lumii, nu am văzut chestia asta că America este cea mai mare putere, dar în același timp, într-adevăr, ei sunt mult mai dezvoltați în ceea ce ține de sistemul de învățământ și în tot ceea ce derivă de la acesta. După această experiență, am decis că vreau să revin pe post de turist mai mult, poate să-mi revăd familia-gazdă sau prietenii...”

O altă absolventă a programului, Paula Stihi, din Ialoveni, se consideră și ea o norocoasă că a beneficiat de bursa FLEX.

„Eu am fost în statul Ohio, orașul Anna.”

Paula Stihi
Paula Stihi

Europa Liberă: Ideea de a fi găzduiți de o familie din America arată că americanii cum sunt?

Paula Stihi: „Sunt foarte deschiși, te primesc în casa lor, te hrănesc, însă tu acolo ești independent, adică nimeni n-o să-ți stea cum mama stă acasă și-ți face în fiecare zi mâncare, îți spală hainele... Acolo totul trebuie să faci independent.”

Europa Liberă: Și primele impresii când ajungi în America, și ultimele impresii când părăsești această țară care sunt?

Paula Stihi: „Primele impresii au fost deodată că este o țară cu traficul foarte intens, însă este foarte multă lume care merge pe biciclete, pe trotinete, cu skateboard-uri, adică sunt oameni sportivi, chiar dacă există un așa stereotip că americanii sunt obezi, ei fac foarte mult sport, de mici copii se axează pe sport.”

Europa Liberă: Cât de mult contează calitatea educației în școlile de acolo?

Paula Stihi: „Foarte mult. Ei din clasa a IX-a încep a-și construi portofoliul pentru a aplica la universități. Din clasa a IX-a aproximativ știu deja ce doresc, își acumulează credite, învață din greu, participă la concursuri, câștigă multe granturi pe care pot să le folosească pentru o universitate, pentru că nu toți au aceste sume imense ca să-și plătească studiile în universități. Pentru ei cartea înseamnă distracție, adică ei foarte mult se distrează în timpul orelor, ei pot să vină la ore și profesorul să le spună: „Astăzi noi mâncăm pizza și studiem Războiul civil din America”. La noi așa ceva nu este, la noi este un pic mai strict, dar și la noi se face carte.”

Europa Liberă: Sunt tineri care își pregătesc portofoliul, știind sigur ce profesie vor să îmbrățișeze, ce vocație au, tot atât de sârguincios ca și acolo, cum ai văzut tinerii, semenii voștri?

Paula Stihi: „Nu, la noi, în Moldova, se ocupă de toate chestiile acestea copiii pe care părinții i-au îndemnat de mici copii să participe la voluntariat. Voluntariatul foarte mult ajută la noi, în Moldova, pentru a-ți construi acest portofoliu și de a ști ce dorești, cum dorești.”

Europa Liberă: Bănuiesc că ați discutat foarte multe subiecte. Nu știu dacă ați ajuns și la acesta dacă sunt părinți în SUA care doresc neapărat, cu orice preț, să cumpere o notă pentru fiică, pentru fecior, să ajungă să ademenească profesorul să favorizeze cunoștințele odraslei...

[Elevii] niciodată nu se lingușesc ca să aibă note mari și este pedepsită penal chestia asta...
Paula Stihi

Paula Stihi: „Nu, așa gânduri nici nu le trec prin cap nici la profesori, nici la părinți, nici la elevi. La dânșii relația dintre elevi și profesori e ca între prieteni, ei foarte bine se înțeleg. Da, se spune domnule, adică-i cu respect, însă niciodată nu se lingușesc ca să aibă note mari și este pedepsită penal chestia asta. Adică, tu să te duci să-i dai ceva la un profesor american, el n-o să înțeleagă ideea.”

Europa Liberă: Dacă ați avea în față o hârtie albă și un pix și ați scrie despre cum vedeți viitorul, s-ar intersecta interesele voastre și ale lor?

Paula Stihi: „Nu cred. Pentru că americanii dintr-odată își construiesc viitorul, este un procentaj foarte mic care după școală nu știe ce vrea încă sau care nu se duce la o universitate, ci se duce să lucreze, dar în rest, toți se implică în diferite proiecte, toți muncesc de pe la vârsta de 14 ani și își strâng bani pentru a-și plăti studiile la universitate sau să-și cumpere o mașină, sau să-și cumpere un telefon. Sunt foarte independenți acolo copiii.”

Europa Liberă: Ce sugestii, ce sfaturi ai avea pentru cei care sunt eligibili să aplice la acest program în anii următori?

Paula Stihi: „Aplicați numaidecât, să spuneți „da” cât mai mult! Acest program te schimbă cu adevărat, te face mult mai independent, tu când vii acasă ți se pare că prietenii tăi au rămas în urmă un pic. Eu cred că este o șansă unică de care numaidecât trebuie de profitat.”

Europa Liberă: Cât interes au manifestat colegii tăi la revenire să afle despre ceea ce ai făcut în SUA?

Paula Stihi: „Foarte mare! Când am stat în carantină două săptămâni, ei mă sunau: „Cum a fost? Ce a fost? Ce ai făcut? Vreau și eu, vreau și eu...” Însă nu mai aveau vârsta potrivită. Le-am spus, măcar la cei pe care îi știu să le spună să aplice.”

Recrutarea FLEX se va desfășura până la 15 octombrie, ne-a spus Daniela Butnaru, coordonatoarea programului, care a precizat că atât competiția, cât și participarea sunt gratuite.

Daniela Butnaru
Daniela Butnaru

Daniela Butnaru: „Scopul acestui program este ca acești tineri să plece în Statele Unite și să beneficieze de un schimb cultural, să afle cum funcționează America, să înțeleagă că Statele Unite nu e aceea ce e la televizor și ei, de fapt, de acest lucru se conving atunci când ajung acolo. Ei trec printr-un mic șoc cultural, dar sunt plasați într-o familie-gazdă, înțeleg cum funcționează familia din Statele Unite, pentru că asta este un plus că ei trăiesc într-o familie-gazdă, pentru că ei în felul acesta înțeleg cultura americană și, plus la toate, și cei din Statele Unite înțeleg ce înseamnă să fii din Moldova, descoperă tradițiile, cultura pentru că ei toți gătesc sarmale și mămăligă acolo. Chiar am avut o situație când s-au dus cu ceaunul de acasă ca să facă mămăliga noastră tradițională și ei rămân impresionați de această tradiție a noastră și, da, este un schimb cultural.”

Europa Liberă: Un an este timp suficient ca un copil să-și dea seama cel puțin cum se face carte în America, cât de importantă este educația în Statele Unite ale Americii, să se convingă că acolo nu se cumpără notele, nu se cumpără diplomele?

Daniela Butnaru: „Ei încep școala acolo odată cu toți elevii, trec prin toate procesele pe care trebuie să le treacă atunci când se înmatriculează la o școală, își aleg obiectele pe care vor să le studieze, merg la ore, participă la ore extra-curriculare, se înscriu în fel de fel de cluburi, fac sport, dans, înot, participă la competiții de rând cu ceilalți elevi din Statele Unite, adică nu sunt cumva privilegiați, sunt luați ca și toți ceilalți, au note.

Vorbeam cu fetele cum s-au schimbat ele și ele zic: „Da, ne-am schimbat considerabil, am devenit mai deschise, puțin chiar mai simple, mai ușor ne adaptăm în diferite situații”, pentru că au fost fără mama și tata un an de zile. Și atunci când vin înapoi, asta și este problema cea mai mare, când vin înapoi mama și tata își cer drepturile de părinți și cumva ei se simt așa, mai… Deși acolo ei tot au o familie-gazdă care au grijă ca ei să nu încalce anumite reguli, oricum, stilul de parenting al moldovenilor este puțin altfel, mai multe restricții, și asta cumva duce la niște conflicte.”

Europa Liberă: Programul FLEX se implementează pe parcursul mai multor ani, unii vorbesc că ar fi o competiție foarte dură, acerbă, pentru că trec cei mai buni dintre cei mai buni. Urmează să prelungiți acest program?

Daniela Butnaru: „Suntem în perioada de recrutare a acestui program, suntem online, până acum mergeam în regiuni, în toată Moldova și redescopeream Moldova în fiecare an, anul acesta sunt timpurile pe care le avem, aplicarea e doar online și asta le dă un privilegiu să acceseze la program și regiunile prin care nu am fost și nu au avut posibilitatea.”

Europa Liberă: Câți copii au trecut prin acest program?

Daniela Butnaru: „Avem peste 1.050 de absolvenți, avem 27 de ani în Republica Moldova, suntem destul de mulți și ne mândrim cu toți absolvenții, pentru că unii sunt în Moldova, alții deja sunt foarte departe și ne duc faima, și asta ne face să ne mândrim.”

Europa Liberă: Și copii din toate colțurile Republicii Moldova pot aplica?

Daniela Butnaru: „Absolut!”

Europa Liberă: Copii și din Găgăuzia, și din Transnistria?

Daniela Butnaru: „Exact! Avem aplicanți și din Transnistria, avem aplicanți și din Găgăuzia și eu aș încuraja tinerii să nu le fie frică, ei nu aplică, deoarece primul gând e că „eu nu o să fiu selectat”. Dacă noi ne pornim cu acest gând, respectiv, da, toate lucrurile așa se vor aranja că tu nu vei fi selectat, dar dacă tu te pornești: „Măi, dă să încerc, nu pierd nimic, aplic online, și cine știe, poate voi ajunge unde vreau, în America”.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG