Un referendum legislativ pentru anularea trecerii la sistemul de vot mixt – aceasta este ideea unui grup de organizații civice care nu s-au împăcat cu ideea schimbării promovate de PD și aliații lui.
După ce au organizat mai multe proteste împotriva sistemului mixt şi au prezentat studii despre neajunsurile acestuia, reprezentanți ai societății civile au ajuns la concluzia că singura modalitate care ar face posibilă anularea reformei electorale ar fi un referendum legislativ iniţiat de cetăţeni. Activiştii şi-au reluat criticile faţă de reforma adoptată în luna iunie de democraţi şi socialişti, spunând că aceasta ar favoriza, în special Partidul Democrat de guvernământ şi îl va ajuta să se menţină la putere după alegerile din 2018. Iată doar câteva dintre argumentele în favoarea referendumului invocate de iniţiatorii acestuia. Ștefan Gligor director de programe al Centrului de Politici și Reforme:
„Acest instrument este unicul prevăzut de Constituţie şi Codul Electoral care oferă posibilitate cetățeanului în momentul în care parlamentul şi-a întors spatele către alegători şi le-a trădat mandatul să anuleze abuzurile comise de către parlament.”
Analistul politic Victor Ciobanu a menţionat, între altele, că sistemul mixt este susţinut, potrivit sondajelor, de doar 17 la sută din populaţie:
„Acest sistem mixt este o făcătură a democraţilor şi socialiştilor care ne va duce în derizoriu. Vom pierde, dă Doamne, un ciclu electoral dacă nu două ca să constatăm că este o greblă. Noi nu vrem acest lucru.”
Analistul politic Oazu Nantoi de la Institutul de politici publice a menţionat că acest referendum este o iniţiativă fără precedent în Republica Moldova:
„Dacă societatea nu acceptă să fie manipulată la infinit şi să aibă un pseudo-parlament care stau toţi într-un singur buzunar atunci cetăţenii trebuie să susţină acest referendum şi atunci alegerile urmează să aibă loc în baza sistemului electoral proporţional.”
Activistul civic Valeriu Paşa a spus că se va reveni ulterior cu detalii privind constituirea grupului de iniţiativă care după ce va fi înregistrat de CEC ar urma să colecteze cel puţin 200 de mii de semnături.
Iniţiativa este una cetăţenească, neafiliată politic, au dat asigurări cei care au lansat-o. Totodată, ei au cerut implicarea cetăţenilor, dar şi a partidelor, inclusiv a deputaţilor din Parlament.
Ce şanse de reuşită are această iniţiativă? Minime, cel puţin ca să producă efecte la următorul scrutin, cred unii experţi care invocă două motive. Primul ar fi că nu se recomandă schimbarea sistemului electoral cu mai puţin de un an înainte de scrutin. Un alt argument este că iniţiativa ar putea fi blocată în parlament, cel care aprobă desfășurarea unor astfel de plebiscite.
Autorii reformei electorale, Partidul Democrat de guvernământ şi Partidul Socialiştilor resping ideea acestui plebiscit.
Deputatul democrat, Sergiu Sîrbu: „O asemenea iniţiativă contravine tuturor principiilor OSCE şi Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei. A rămas mai puţin de un an până la alegeri şi orice iniţiativă de modificare a legislaţiei electorale indiferent cine este autorul are dreptul la viaţă, dar nu poate fi aplicată următoarelor alegeri. Parlamentul s-a expus deja în ce priveşte sistemul electoral. De aceea probabil rămâne o acţiune politică a celor care au înaintat-o, dar au tot dreptul să o iniţieze.”
Deputatul socialist Vladimir Ţurcan crede şi el că iniţiativa de a organiza acest plebiscit nu are sorţi de izbândă:
Vladimir Ţurcan: „Nu văd perspectivele acestei iniţiative. E mai curând o încercare de a face un show care este stimulat de unele forţe politice.”
Europa Liberă: De ce socialiştii nu ar susţine această iniţiativă, inclusiv în parlament, din moment ce PSRM nu a fost de acord cu felul în care au fost trasate circumscripţiile uninominale?
Vladimir Ţurcan: „Faptul că noi nu am fost de acord cu unele decizii a comisiei ce ţine de numărul de circumscripţii pentru Găgăuzia, pentru Transnistria şi pentru diaspora, totuşi esenţa s-a păstrat. Din aceste considerente nu vom susţine iniţiativa care cu atât mai mult că este un PR.”
Până acum, în Republica Moldova, mai multe încercări de a iniţia un referendum fie de către opoziţie, fie de către cetăţeni au eşuat, fiind blocate la CEC, în instanţă sau în Parlament. Au avut sorţi de izbânda doar trei plebiscite naţionale, toate iniţiate de guvernanţi.