Până în octombrie va avea loc reorganizarea guvernului prin reducerea numărului ministere de la 16 la 9, vor fi selectați prin concurs secretarii de stat care vor înlocui viceminiştrii şi vor fi disponibilizați circa 300 de funcţionari publici, a declarat Europei Libere Iurie Ciocan, unul dintre responsabilii de reformă. Astăzi preşedintele Igor Dodon a semnat decretele pentru demiterea ministrei sănătății, Ruxanda Glavan, și ministrul tineretului și sportului, Victor Zubcu. În garnitura executivului reformat au rămas miniştri care îşi vor păstra portofoliile.
Your browser doesn’t support HTML5
Optimizarea unui guvern „monocolor”
Cinci dintre ministerele rămase îşi vor păstra actuala structură – şi anume Internele, Externele, Justiția, Apărarea şi Finanţele. Celelalte patru vor rezulta din fuzionări. Cea mai simplă absorbție va fi cea prin care Ministerul Muncii va prelua şi Sănătatea. Ministerului Economiei i-au fost transferate ministerele Transporturilor şi Tehnologia Informației, precum şi componenta construcţiilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Ministerul Culturii va prelua Educaţia, Tineretul şi Sportul, plus domeniul cercetare de la Academia de Ştiinţe. În timp ce Ministerul Dezvoltării Regionale va absorbi Agricultura şi Mediul.
Noua garnitură a cabinetului de miniştri, votată la sfârșitul săptămânii trecute, urmează în maxim trei luni să fuzioneze sub aspect juridic şi funcţional. În primul rând, este vorba de mutarea la modul fizic a acestor instituţii şi optimizarea numărului de cadre, a spus şeful Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului, Iurie Ciocan. Clădirile eliberate vor trece în gestiunea direcții care administrează imobilele executivului. Numai pentru cheltuielile administrative sunt preconizate economii pe parcursul anul viitor de circa 80 de milioane de lei, a afirmat Iurie Ciocan.
„Optimizarea înseamnă reducere de toate resursele – şi numărul de persoane de asistență tehnică, şi numărul fizic de automobile, birouri ocupate, şi tot restul. Domnul prim-ministru spunea că până în iarnă va face o evaluare a noii structuri, pentru că, de exemplu, unui ministru astăzi i s-au delegat competente mai largi decât a avut anterior şi dânsul se referea că vor fi evaluați acești miniștri cum fac faţă acestor sarcini, la sfârşit de an”.
Reforma guvernului va duce la disponibilizarea a circa 300 de angajaţi, funcţionari care vor fi selectați în baza evaluărilor anterioare. „Va fi o selectare absolut obiectivă”, dă asigurări Iurie Ciocan, bazată pe prevederile Legii cu privirea la statutul funcționarului public şi Codul Muncii. În ceea ce privește secretarii de stat, aceştia vor fi aleşi doar prin concurs, mai spune responsabilul de reforma executivului. La cel mai mare minister rezultat – Ministerul Economiei şi Infrastructurii ar putea exista între patru şi şase secretari de stat, responsabili de diferite sectoare.
Miniștrii rămaşi în funcţie sunt considerați apropiați conducerii Partidului Democrat, iar ministerele ce vor dispărea au fost conduse de liberali ori de alţi deja foști parteneri de guvernare ai democraților. Mai mulţi oponenți politici au reproșat conducerii PD că ar fi trebuit să se prezinte în parlament cu un nou guvern care să treacă votul de învestitură şi să depună jurământul. Măcar din motivul ca unii miniștri au fost învestiți pentru portofolii cu responsabilități de trei ori mai mici decât cele cu care s-au ales după reformă.
Consilierul prezidențial responsabil de domeniul juridic şi de relaţiile cu guvernul şi parlamentul Maxim Lebedinschi nu vede o problemă în formula aplicată de Partidul Democrat pentru optimizarea administrației centrale. Astfel consilierul contrazice declarațiile anterioare ale președintelui Igor Dodon care spusese că nu va semna decretul de numire a unui nou cabinet.
„[Aceşti miniştri] Au dat jurământul pentru un anumit program de guvernare, împreună cu un anumit lider care a venit în funcția de prim-ministru. Deja sarcina care şi-au asumat-o ei este problema dumnealor. Dacă nu vor putea să ducă sarcina, vor avea de răspuns în faţa parlamentului şi, în caz de necesitate, parlamentul poate să le înainteze şi o moţiune de cenzură”.
L-am întrebat pe Maxim Lebedinschi ce se întâmplă cu funcţia de ministru al Apărării, post rămas vacant de şapte luni de zile după demitere lui Anatol Şalaru. El a spus că întrebarea trebuie readresată premierului, cel care urmează să vină cu propuneri în adresa comandantului suprem, iar nominalizarea ulterior să fi agreată împreună cu președintele ţării.
Fostul judecător la Curtea Constituțională Victor Puşcaş este de părere că atunci când o instituție publică se reorganizează în proporție de 50%, toate cadrele se scot în afara statelor de personal şi se numesc în funcție din nou. Asta spune legislația muncii. Prin urmare, concluzionează Victor Puşcaş, guvernul trebuia să-şi dea demisia şi să fie prezentat un nou cabinet cu un nou program de activitate.
În asemenea condiții, conchide ex-judecătorul la Curtea Constituțională Victor Puşcaş, vor exista suspiciuni şi probleme de legitimitate cu miniștri care preiau portofolii pentru care nu au fost învestiți. Ceea ce va aprofunda lipsa de încredere cu care a pornit la drum guvernul Filip.