Reforma pensiilor și „moștenirea” socialistă

Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate propune mai multe amendamente la legea pensiilor, inclusiv anularea creșterii pragului de pensionare votată anul trecut de socialiști și Partidul Șor și indexarea o dată pe an a pensiilor în funcție de rata inflației pe anul precedent. În urma modificărilor operate, ar urma ca, de la 1 ianuarie, bărbații să se pensioneze la 63 de ani, iar femeile la 59 de ani și jumătate. În cazul femeilor acest prag va crește cu jumătate de an la fiecare șase luni, astfel încât în 2028 să egaleze vârsta standard de pensionare a bărbaților, de 63 de ani. În legea votată anul trecut, socialiștii dimpotrivă susțineau micșorarea vârstei de pensionare și revenirea la formula anterioară guvernării democrate, respectiv pensionarea la 62 de ani în cazul bărbaților și 57 de ani în cazul doamnelor, legea de anul trecut urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022.

Reforma pensiilor și „moștenirea” socialistă

Cheltuiala suplimentară de 1,5 miliarde lei pe an impusă anul trecut de deputații socialiști împreună cu grupul de transfugi de la democrați și parlamentarii Partidului Șor este o povară insuportabilă pentru fondul de asigurări sociale. Acesta este argumentul autorilor inițiativei, care consideră că e mai rațional să fie majorate pensiile celor care deja le primesc, decât să mărească numărul pensionaților în timp ce parte din ei doresc și pot să rămână în câmpul muncii. Deputații PAS spun că e o tendința firească în toată lumea de a ridica pragul de pensionare întrucât populația îmbătrânește.

Intervenția în legea pensiilor în sensul creșterii vârstei de pensionare presupune o acțiune nepopulară, dar partidul aflat la guvernare și-a asumat aceste riscuri, spune președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, care invocă un mecanism de echilibru. Această găselniță este denumită pensia pentru o carieră lungă, altfel spus pensionarea anticipată în cazul bărbaților care au un stagiu de cotizare 39 de ani și a femeilor de 36 de ani și jumătate. Pensia înainte de termen nu va fi mai mică, doar că presupune câțiva ani în plus față de stagiul standard de pensionare.

„În proiectul propus de socialiști sugestia era ca vârsta de pensionare să fie redusă până la 62 de ani pentru bărbați, de la 63. În proiectul nostru 39 de ani de contribuție înseamnă să lucrezi de la 23 [de ani], ca să ajungi la 62, respectiv 23 ce înseamnă? Înseamnă liceu, plus facultate, plus master, timp în care nu ai lucrat, iar pentru părinții și buneii noștri, când în general se făceau 10 clase și proporția celor care mergeau la studii superioare era mai mică, respectiv însemna că puteau munci de la 17-18 ani. Calculați 18 plus 39, ajungem la 57-58 de ani. Deci, cei care au muncit și au contribuit pe tot parcursul vieții sunt într-o situație chiar mai bună decât ceea ce propuneau socialiștii. În cazul doamnelor am mers pe formula să diminuăm numărul de ani necesari de a fi muncit peste stagiul standard, din ideea că totuși trebuie să ținem cont de perioada de îngrijire a copilului, respectiv, o să vedeți că stagiul solicitat este cu doi ani mai mic, nu e 39, crește până la 37 maxim”.

Dan Perciun mai afirmă că un sfert din pensionarii pentru limita de vârstă (în jur de 120 de mii de persoane) continuă să muncească, cea mai mare parte din cauza pensiilor mici, fiind forțați de împrejurări. Toți cei care vor rămâne activi pe piața muncii și după pensionare vor avea dreptul la recalculare de mai multe ori. Din 2023 se va putea face uz de acest drept după fiecare doi ani de contribuție suplimentară în fondul de asigurări sociale.

Amendamentele înaintate de PAS mai prevăd revenirea la formula de indexare a pensiilor o dată pe an, în aprilie, cu un procent echivalent ratei inflației pentru anul precedent. Plus la asta va mai exista o majorare simbolică, în sumă fixă, în funcție de creșterea economică reală. La modul practic, această sumă fixă poate varia între 70 și 150 de lei și va fi egală pentru toți, indiferent de mărimea pensiilor. Anume astfel guvernanții vor să oprească creșterea discrepanțelor dintre pensiile mari și pensiile mici.

Socialiștii au criticat inițiativa de a modifica legea aprobată de ei în decembrie anul trecut, dar care urma să fie pusă în practică din 2022. Ei au argumentat că vârsta medie de viață a bărbaților din R. Moldova este de 67 de ani, prin urmare, ar urma să beneficieze de pensie doar în jur de patru ani. În cazul femeilor, PSRM susține că în stagiul de cotizare nu sunt incluse perioadele de creștere a copiilor și nici anii de studiu, prin urmare va fi dificil să se ajungă la pensia anticipată. Socialiștii nu au exclus că se pot alătura unor proteste împotriva acestei reforme.

Doctorul în științe economice Dorin Vaculovschi, șeful catedrei management social de la Academia de Studii Economice, consideră că legea votată de PSRM-Șor, de la finele anului trecut, a fost o „diversiune economică și politică” din partea unui partid care pierduseră alegerile și care a preferat să lase o asemenea moștenire. Dorin Vaculovschi susține creșterea pragului de pensionare, măsură care fusese stopată din considerente populiste în 2002, în perioada guvernării comuniste:

„Observăm că are loc un proces de îmbătrânire accelerată a populației și, dacă nu se purcede la creșterea vârstei de pensionare, va falimenta întregul sistem. În 2008, fondul de asigurări sociale a înregistrat un deficit, pensionari erau mai mulți decât resurse pentru plata pensiilor. Și, iată, din 2008 până în ziua de astăzi, acest fond de asigurări sociale este suplimentat, subvenționat din bugetul de stat, mai întâi cu sume simbolice, acum pare-mi-se că vreo 5-6 miliarde de lei. Ce va fi mai departe noi nu știm, dar presiunea asupra bugetului de către fondul de asigurări sociale este una puternică. Trebuie să luăm niște măsuri concrete, care pot depăși această situație, eu aș spune, de criză”.

Mai mulți experți care vorbesc despre disfuncțiile sistemului de pensii spun că sunt necesare intervenții radicale, inclusiv la capitolul pensii speciale. Dorin Vaculovschi consideră că toate inițiativele ar urma să fie bine cântărite, de exemplu, ideea îmbătrânirii active și rămânerea pensionarilor un timp în câmpul muncii nu ar trebui să fie în detrimentul ascensiunii în carieră a tinerilor, chiar dacă și în cazul unora și al altora se vor aplica aceeași regulă, a egalității de șanse.