România, Moldova și Ucraina: o trilaterală pe teme energetice
Vorbindu-le jurnaliștilor de la Chișinău după revenirea de la Kiev, unde a făcut o vizită oficială pe 10 februarie, premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a numit relația cu Ucraina „foarte importantă”, inclusiv în contextul securității regionale și din perspectiva dezvoltării unor proiecte bilaterale, în special energetice.
Alexandru Munteanu a declarat că a discutat la Kiev inclusiv despre organizarea, în aprilie, a unei reuniuni în format trilateral: România, R. Moldova și Ucraina, la nivel de premieri, cu participarea miniștrilor infrastructurii și ai energiei din cele trei țări. Aceasta ar urma să aibă loc fie la Cernăuți, fie la Giurgiulești. Munteanu nu a oferit mai multe detalii, dar a spus că agenda urmează să fie convenită de părțile implicate.
Asta ar însemna, sugerează prim-ministrul, că la această etapă sectorul energetic și cel al infrastructurii sunt domeniile-cheie de cooperare. De altfel, la Kiev, premierul Munteanu a fost însoțit de trei miniștri, inclusiv cel al Energiei, Dorin Junghietu, și cel al Infrastructurii, Vladimir Bolea.
Alexandru Munteanu a accentuat că au fost discutate cu partea ucraineană „proiecte concrete” de energie și infrastructură, cele două părți convenind să pornească cât mai repede construcția podului Cosăuți-Iampol și a căilor de acces, care vor scurta cu două ore calea pe ruta Chișinău-Kiev.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (dreapta), și ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu (stânga), la întâlnirea de la Kiev cu delegația condusă de premierul moldovean Alexandru Munteanu, 10 februarie 2026
Premierul a mai spus că cele două țări își propun să implementeze și o serie de proiecte pe dimensiunea unor linii suplimentare de interconectare electrică.
Energia și infrastructura întâi de toate
Europa Liberă a discutat cu doi experți economici de la Chișinău despre temele majore pe care ar trebui să le conțină agenda relațiilor bilaterale moldo-ucrainene.
Expertul economic Marin Gospodarenco
Expertul Marin Gospodarenco, de la Centrul Analitic „Economica”, este de părerea că se reliefează o agendă concretă, în situația în care Chișinăul și Kievul discută o serie de proiecte de infrastructură și energie.
„În relația cu Ucraina, Chișinăul începe să iasă din faza simbolică și să intre, treptat, într-o logică pragmatică”, susține economistul.
Jurnalistul Ion Preașcă, redactor-șef al portalului economic mold-street.com , este convins că Moldova este „condamnată” să aibă și să dezvolte relații bune cu Ucraina, chiar dacă, în trecut, au existat diverse disensiuni, inclusiv pe probleme de delimitare a hotarului.
Marin Gospodarenco consideră că pe prim-plan trebuie puse proiectele de securitate energetică, deoarece crizele recente au demonstrat că sistemele energetice ale celor două țări sunt deja legate structural, astfel că și vulnerabilitățile sunt comune.
Expertul și jurnalistul economic, Ion Preașcă
Ion Preașcă este de aceeași părere și amintește că sectorul electroenergetic moldovean este interdependent cu cel ucrainean după aderarea, în martie 2022, la sistemul energetic european (ENTSO-E).
Pe termen mediu, continuă Gospodarenco, Chișinăul trebuie să-și propună modernizarea infrastructurii din zonele de frontieră (poduri, drumuri, puncte vamale, conexiuni feroviare) pentru a face mai atractive și mai rapide coridoarele de tranzit la costuri rezonabile.
„Frontiera trebuie transformată dintr-o linie de separare într-un spațiu de integrare economică”, spune economistul.
Dar pentru Ion Preașcă este limpede că în perioada cât durează războiul în Ucraina nu ar trebui să ne așteptăm la dezvoltarea unor „proiecte grandioase” comune. După încetarea ostilităților, prioritare vor fi transportul și sectorul energetic: „Cel energetic, în mod cert, are o perspectivă majoră pentru Moldova, de vreme ce va avea nevoie de energie ieftină”, susține Ion Preașcă.
Chișinăul trebuie să pună viteză
Un sector pe care Chișinăul nu trebuie să-l neglijeze este cel agroalimentar, care în Ucraina este mult mai competitiv decât cel moldovean, iar în acest sens Moldova trebuie să pună viteză și să-și modernizeze logistica, cred experții.
Preașcă este de părerea că autoritățile moldovene „se mișcă lent” în ceea ce privește modernizarea transportului feroviar, ratând astfel o serie de oportunități pe care le-a oferit Ucraina, chiar fiind în stare de război.
R. Moldova, observă jurnalistul de la Mold-street, are o infrastructură feroviară foarte slabă: pe unele segmente de cale ferată trenurile circulă cu 10 km/h – „de parcă e veacul XIX”, astfel că proiectele din acest sector trebuie accelerate.
De la „solidaritate politică” la „integrare economică funcțională”
Încheierea războiului în țara vecină va deschide noi oportunități pentru Moldova, iar în acest sens Chișinăul trebuie să se gândească cum să se implice în marile proiecte de reconstrucție a Ucrainei – fie prin consorții trilaterale cu România, fie direct.
Reuniune trilaterală în marja Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Președinții României – Nicușor Dan (stânga), Republicii Moldova – Maia Sandu și Ucrainei – Volodimir Zelenski, Odesa, 11 iunie 2025
Moldova, spune Gospodarenco, nu mai este doar „un vecin solidar”, ci a devenit un coridor de tranzit, un partener energetic interconectat și o potențială platformă pentru reconstrucție regională.
„În esență, relația moldo-ucraineană nu mai poate fi doar una de solidaritate politică. Ea trebuie să devină una de integrare economică funcțională”, a mai spus Marin Gospodarenco într-un comentariu oferit Europei Libere.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te