Este vorba de așa-numitele capete ale autostrăzilor A7 (Ploiești-Bacău-Pașcani-Siret), între Suceava și Siret și A8 (Târgu Mureș - Târgu Neamț-Iași-Ungheni), pe distanța Târgu Neamț/ Moțca - Lețcani-Iași-Ungheni (pod peste Prut).
Ele vin în prelungirea autostrăzilor pe care sunt situate și care vor fi (în cazul A7) sau ar trebui să fie gata (A8) între timp.
Legăturile rutiere rapide cu Ucraina și Republica Moldova au un rol civil, dar și militar, în contextul geopolitic actual, motiv pentru care sunt finanțate prin mecanismul Security Action For Europe (SAFE). Vor include și 5 km de autostradă în Republica Moldova, precum și lărgirea la patru benzi a unui drum național, în Ucraina.
Este un instrument financiar de împrumuturi pe termen lung, lansat în 2025 de Comisia Europeană și destinat în special înzestrării militare, precum și proiectelor de mobilitate militară.
Din cele peste 16 miliarde de euro alocate prin SAFE pentru România, 4,2 miliarde sunt prevăzute pentru finalizarea celor două autostrăzi, Pașcani-Suceava-Siret (cinci loturi, 117 km) și Târgu-Neamț (Moțca)-Iași-Ungheni-Zagarancea în Republica Moldova.
Costul estimativ total al celor nouă loturi este mai mare decât alocarea din prezent, prin SAFE, de circa 6,4 miliarde de euro (fără TVA).
Valoarea ar putea însă scădea, în condițiile în care șapte din cele nouă loturi sunt încă în licitație. Experiența arată că „valoarea de atribuire a contractelor este de maximum 80% din valoarea estimată la licitație, prin studiu de fezabilitate”, spune secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu.
Comisia Europeană este decisă să faciliteze o finanțare de până la 5,8 miliarde de euro pentru aceste autostrăzi, urmând să stabilească modalitatea exactă de alocare a sumei suplimentare, potrivit informațiilor Europei Libere.
Pe de altă parte, SAFE impune și câteva condiții legate de termene: prima dintre ele prevede semnarea contractelor de proiectare și execuție până în mai 2026. În prezent însă, șapte din cele nouă loturi sunt încă în licitație, incipientă în unele cazuri.
Pentru celelalte două loturi, între Pașcani și Suceava, lucrările au fost atribuite unui câștigător încă din martie-aprilie 2025, dar contractele nu au fost încă semnate, din lipsă de fonduri, până la apariția SAFE.
Programul mai prevede, pe de altă parte, realizarea cheltuielilor, adică terminarea autostrăzilor amintite, până la final de 2030.
„Dacă se semnează contractele până în luna mai 2026, patru ani și jumătate reprezintă termene rezonabile ca aceste autostrăzi să fie gata”, spune pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu.
Conectarea rutieră rapidă cu Ucraina și mai ales cu Republica Moldova va ușura schimburile comerciale dintre România și aceste țări și poate contribui la creșterea exporturilor României, adaugă el.
Pe de altă parte, va permite mișcarea de echipamente militare rapide între țări partenere, mai ales în perspectiva aderării celor două state la Uniunea Europeană.
Reprezentanții Companiei Naționale de Drumuri (CNAIR), care coordonează autostrada Pașcani-Suceava-Siret, și ai Companiei de Investiții Rutiere (CNIR) admit, însă, că termenele de semnare a contractelor sunt foarte strânse, în condițiile în care, după desemnarea unor câștigători la licitații, pot apărea contestații.
„Mi-e foarte greu să cred că până în mai pot fi semnate toate contractele”, se arată sceptic și președintele asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea.
Chiar dacă programul SAFE aduce o sursă certă de finanțare, finalizarea tuturor loturilor până la final de 2030 nu poate fi nicidecum o certitudine.
„În primul rând, programul nu acoperă toate costurile, apoi – biocratic – lucrurile trebuie să se miște repede. La fel și constructorii, să își facă treaba. Or, încă nu știm cine sunt. La fel ca în PNRR, unele segmente vor fi gata, altele probabil nu”, estimează președintele Pro Infrastructură.
Autostrada ignorată a Moldovei, în licitație
Parte a A8, autostrada Târgu-Neamț (Moțca)-Iași-Ungheni, în special porțiunea până la Iași, este cerută de comunitatea din zonă de aproape două decenii, dar a fost constant trecută în plan secund de autorități.
Pe drumul european E58/ DN28 se produc constant ambuteiaje, între Târgu-Frumos și Lețcani, în special în zona Podu Iloaiei, fiind de asemenea o porțiune de drum cu un istoric de accidente grave frecvente.
„Spunem de foarte multă vreme că porțiunea de la Pașcani la Lețcani (lângă Iași, n.r.) e cea mai importantă bucată din A8 și trebuia făcută prima, dar iată că e ultima. Iașul trebuia legat de A7 (la Pașcani, n.r.) de acum douăzeci de ani, nu în 2030”, spune Ionuț Ciurea.
Autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni e împărțită în patru tronsoane, pe aproape 90 de kilometri. Li se adaugă aproximativ 5 km în Republica Moldova.
- Târgu Neamț (Motca) – Târgu Frumos, 27 km
- Târgu Frumos – Lețcani/DN28, 28,6 km
- Lețcani/DN28 – Iași/DN24, 17.7 km
- Iași – pod peste Prut Ungheni, 15.5 km; lor se adaugă aproape 5 km în Republica Moldova, până în satul Zagarancea, raionul Ungheni.
Valoarea totală estimată a contractelor scoase la licitație este de aproape 4,2 miliarde de euro, fără TVA. Practic, echivalentul alocării inițiale din SAFE. Pe cele patru tronsoane sun prevăzute în total nu mai puțin de 14 tuneluri, zeci de poduri și pasaje.
Autostrada, coordonată de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), continuă cu podul peste Prut de la Ungheni (261 metri), care ar trebui finalizat în acest an.
Odată cu includerea în SAFE, care promovează proiectele transfrontaliere, autostrada se prelungește cu încă aproximatv 5 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până în localitatea Zagarancea, în raionul Ungheni, incluși în acest tronson.
Tot pe teritoriul Republicii Moldova, la Berești, va fi amenajat și un hub logistic pe 18 hectare, fiind gândit ca un punct strategic de transport multimodal, rutier și feroviar, la granița UE. Ar urma să facă obiectul unei cereri comune de finanțare.
„Colaborăm strâns cu autoritățile din Republica Moldova, îi spirijinim cu realizarea realizarea studiului de fezabilitate pentru continuarea autostrăzii către Chișinău, dorința Republicii Moldova fiind că această autostradă să ajungă până la Odesa. Deci Iașul ar trebui să fie legat, prin Chișinău și de zona Odesa”, detaliază Irinel Scrioșteanu.
Până ca legătura rapidă amintită de secretarul de stat să se realizeze va mai dura.
Licitația pentru acest tronson a fost (re)lansată abia la finalul anului trecut – valoarea estimată a contractului e de peste 920 de milioane de euro (4,7 miliarde de lei, fără TVA). Contractul prevede aproape patru ani pentru realizare: 16 luni proiectarea și trei ani execuția.
Opt companii s-au înscris la licitație, între timp fiind respinsă o contestație legată de documentația de atribuire.
„Au fost sute de cereri de clarificare din partea companiilor, în condițiile în care construim și acești primi kilometri în Republica Moldova”, spune purtătorul de cuvânt al CNIR, Alex Lancuzov.
Tronsonul 4 este prevăzut cu 14 poduri și pasaje, două tuneluri, din care unul de 12 kilometri, și două noduri rutiere, din care unul ar urma să asigure legătura cu aeroportul Iași și spitalul regional de Urgență.
Nici stadiul celorlalte trei segmente nu este mult mai avansat.
Procedurile sunt cele mai înaintate pe lotul 1, de la Târgu-Neamț/Moțca la Târgu Frumos. Constructorul, Danlin XXL, a fost desemnat în octombrie 2025, însă grupul UMB a contestat decizia la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. CNSC a respins contestația, dar UMB s-a adresat instanței, cu termen de judecare la final de februarie.
În ciuda litigiului, legea prevede că autoritatea contractantă trebuie să semneze contractul dacă CNSC a respins contestația, dar mai întâi trebuie făcut și formal transferul sursei de finanțare, din Programul Transporturi în SAFE, spune Alex Lancuzov.
Pe lotul doi, Târgu Frumos-Lețcani, care ar oferi o alternativă rapidă la traversarea pe DN a zonei Podu Iloaiei, licitația a fost lansată în februarie 2025. Au fost înregistrate șase oferte și o contestație, admisă în parte de CNSC, care a obligat CNIR să revizuiască documentația de atribuire, explică Alex Lancuzov.
Compania contestară s-a adresat și Curții de Apel București, cu partea contestației care nu a fost admisă.
Cu toate acestea, „sperăm să terminăm evaluarea luna aceasta”, spune Lancuzov. „Trebuie să ținem cont de faptul că pentru toate tronsoanele trebuie să semnăm contractele până la final de mai”, adaugă el. Termenul e foarte strâns, admite purtătorul de cuvânt al CNIR.
„Mai ales pe ultimul lot, unde abia în 26 ianuarie am deschis ofertele și sunt opt, trebuie să vedem dacă sunt contestații, la CNSC și Curtea de Apel”, explică el.
Pe lotul 3, Lețcani / DN 28-Iași / DN24, contractul are o valoare de 1,03 miliarde de euro (5,29 mld de lei), cu 46 de luni pentru proiectare și execuție. Au fost depuse nu mai puțin de 12 oferte, care sunt în curs de evealuare.
Autostradă și drum expres, pentru legătura cu Ucraina
Autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni, parte a A7, ar urma să se intersecteze la Pașcani cu autostrada Bacău-Pașcani, care ar urma să fie gata în acest an.
De la Pașcani, A7 a fost împărțită în două: autostrada Pașcani-Suceava (62 de km), cu două loturi, și drumul expres Suceava-Cama Siret (55,7 km), împărțit în trei loturi.
Pașcani - Suceava
- Lot 1 Pașcani – Roșcani 33 km
- Lot 2 Roșcani – Suceava Est 29 km
Suceava - Siret
- Lot 1 Suceava – Dărmănești 18.6 km
- Lot 2 Dărmănești – Bălcăuți 24.5 km
- Lot 3 Bălcăuți – Siret, 12.65 km.
De la Vama Siret, proiectul prevede, odată cu includerea în SAFE, și modernizarea a 15 kilometri din drumul național M19 din Ucraina, spre Cernăuți.
Este vorba de „dublarea de la una la două benzi de circulație pe sens, pentru a asigura un tranzit optim și fluid a punctului de frontieră după finalizarea drumului de mare viteză”, a scris Irinel Scrioșteanu pe pagina sa de Facebook.
„Venind cu drum expres până în punctul vamal, ajungi mult mai ușor în graniță, dar exista riscul să se blocheze circulația fix în graniță și de aceea am zis că merge și modernizăm o secțiune de drum din Ucraina, încât fluxul să meargă dincolo de frontieră pe primii 14 km”, spune el pentru Europa Liberă.
Pentru lotul Bălcăuți-Siret, în care e inclusă și modernizarea din Ucraina, licitația, în valoare de peste 300 de milioane de euro, abia a fost lansată în 22 ianuarie, cu un termen foarte strâns de depunere a ofertelor, 12 februarie. Durata contractului este de trei ani și șase luni, din care un an proiectarea.
Există o colaborare și cu autoritățile ucrainene, care se va concretiza și în realizarea unui pod peste Tisa și deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei, în zona Sighetu Marmației.
Pentru celelalte două loturi, Dărmănești-Bălcăuți și Suceava-Dărmănești, ofertele au fost deschise pe 30 ianuarie. Potrivit directorului CNAIR, Cristian Pistol, au fost 12 oferte pentru cele două loturi și s-au înscris asocieri de firme din România, Bulgaria și Ucraina.
Proiectul include patru noduri rutiere și peste 50 de pasaje și viaducte, conform lui.
„Termenele de semnare până în mai sunt foarte strânse”, admite purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Nici finalizarea proiectelor până la încheierea lui 2030 nu ar fi trebuit să fie o cerință atât de strictă, în opinia lui.
Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu spune că fixarea unor termene accelerate are loc în condițiile în care SAFE este în primul rând un program de apărare a Europei, care răspunde unor cerințe strategice.
„Pentru că am considerat că flancul estic, cel puțin pe zona noastră, are o deficiență majoră din punct de vedere a lipsei infrastructurii, am insistat să fie prinsă și partea de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară, n.r.)”, explică el.
Termenele de semnare a contractelor în luna mai pot fi atinse, chiar și în condiții de contestații, ultimele decizii ale CNSC fiind transmise foarte rapid, mai spune el.
Contracte nesemnate de aproape un an, pe Pașcani-Suceava
Între Pașcani și Suceava, în schimb, situația este atipică.
Pentru ambele loturi (62 km) a fost desemnat încă din primăvara lui 2025 un câștigător: grupul românesc UMB, al omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Contractele nu sunt nici acum semnate.
S-a întâmplat din lipsa alocării unei resurse financiare clare, spune Alin Șerbănescu. Ca să fie semnate acum, trebuie finalizate toate procedurile legate de SAFE, subliniază el.
Programul a fost aprobat de Comisia Europeană, dar încă nu au a fost semnat acordul de împrumut și implicit contractele de finanțare pentru fiecare proiect.
Pe lotul 1, Pașcani-Roșcani, contractul a fost adjudecat încă din martie 2025, pentru aproximativ 600 de milioane de euro (3,06 miliarde de lei). Pe lotul 2, contractul a fost atribuit în aprilie 2025, pentru aproximativ 560 milioane de euro.
Pentru ambele, durata este de 30 de luni pentru proiectare și execuție.
Amânarea semnării celor două loturi, de aproape un an, îl face cu atât mai mult pe Ionuț Ciurea să se îndoiască de faptul că, pe de o parte, contractele de proiectare și execuție pot fi semnate până în mai, iar lucrările să fie gata până la final de 2030.
Autoritățile sunt însă încrezătoare, cu atât mai mult cu cât SAFE oferă sursa de finanțare necesară.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te