Așa vom comenta aici procesul intentat marelui cotidian New York Times (NYT) de către fostul președinte Donald Trump, care lansează astfel un asalt contra presei. Trump a depus plângere împotriva celebrului cotidian NYT, dar și împotriva nepoatei sale, Mary Trump, din pricina unei anchete publicate de ziar în legătură cu documentele lui fiscale.
Cum o scrie chiar New York Times, Trump se plânge de o «conspirație vicleană» (insidious plot) încheiată între nepoata sa și trei ziariști de la NYT. New York Times a publicat acea anchetă în 2018, iar pentru munca jurnalistică de acolo ziarul a primit în anul următor un premiu Pulitzer, cea mai prestigioasă distincție americană acordată presei.
Cum o rezumă în Franța Le Monde, plângerea, care umple 27 de pagini, estimează prejudiciul cauzat lui Trump la 100 milioane dolari.
Ancheta NYT afirma, printre altele, că Donald Trump a primit de la tatăl său echivalentul a peste 400 milioane de dolari actuali, pe care el i-a transferat și „spălat” prin diverse societăți-ecran pentru a nu plăti impozite.
Articolele din NYT au dus la anchetarea lui Trump de către fiscul din statul New York, reputat unul din cele mai severe din SUA. Ancheta fiscului asupra finanțelor lui Trump e încă în curs.
Ucraina: tentativă de asasinat asupra consilierului lui Zelenski
Simultan cu asta, într-un cu totul alt punct al emisferei de nord, în Ucraina, necunoscuți au deschis focul, miercuri dimineața, asupra automobilului care îl transporta pe Serhi Șefir, unui dintre colaboratorii apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski.
Atacul a avut loc la ora 10 dimineața, ora locală, în satul Lisinski, în apropiere de Kiev. Serhi Șefir a scăpat nevătămat, însă șoferul mașinii a fost rănit.
Presa locală a numărat circa 20 de impacturi de gloanțe în caroseria mașinii (poliția vorbește oficial „doar” de 10). Anton Gerașcenko, un consilier în ministerul de interne, a spus într-o postare pe Facebook că agresorii au deschis focul dintr-o pădurice din marginea drumului și că șoferul ar fi “grav rănit”.
Agenția Interfax-Ukraina consideră că explicația atacului ar fi măsurile dure luate de Zelenski în ultima vreme pentru a limita puterea oligarhilor în această țară mult criticată în Occident pentru că nu combate mai convingător înalta corupție și economia din umbră.
Așa-numita “lege a oligarhilor” dorită de Zelenski a intrat în vigoare pe 1 iulie și dă o definiție legală termenilor de magnat și oligarh, reducând în același timp – sau interzicând cu totul – modalitățile prin care aceștia finanțează partidele politice.
Moscova se distanțează de atacul din Kiev
În mod surprinzător, deși nimeni nu lansase vreo acuzație în acest sens, pista locală fiind deocamdată privilegiată, Kremlinul a ținut să se distanțeze de încercarea de asasinare, miercuri dimineața, a consilierului lui Zelenski.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că supozițiile în legătură cu o eventuală implicare a Rusiei în tentativa de asasinare "nu au nimic de-a face cu realitatea".
Zelenski se află în acest moment în SUA, unde participă, la New York, la Adunarea Generală a ONU. Într-o declarație filmată postată pe Facebook, Zelenski a spus că deîndată ce îşi va rosti alocuţiunea la Adunarea Generală ONU el va reveni în ţară pentru a continua "lupta împotriva criminalităţii şi a grupurilor financiare influente".
Graba Kremlinului în a nega orice amestec a fost determinată probabil de verdictul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis marți 21 septembrie că Rusia l-a asasinat la Londra pe fostul agent FSB Aleksandr Litvinenko. Simultan, poliția britanică a inculpat tot ieri un al treilea agent rus în cazul otrăvirii agentului dublu Serghei Skripal (în 2018, toate amănuntele aici, în revista presei de marți; cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza permanentă din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Cotidianul rusesc de opoziție Kommersant aduce prețioase detalii despre personalitatea omului care a scăpat din tentativa de asasinat de la Kiev: Serhi Șefir și Zelenski, al cărui consilier este, se cunosc din tinerețe și au locuit împreună la Moscova. Ulterior, Șefir avea să fie producătorul serialului de televiziune Servitorul Poporului, care l-a făcut popular pe Zelenski și în care acesta juca rolul unui profesor de liceu care devine... președintele Ucrainei!
«Mercenarii ruși din Wagner în Mali: Apocalypse Now?»
Acesta e titlul articolului de astăzi din Libération, cotidianul stângii intelectuale pariziene, în care este decriptată situația din fosta colonie din Sahara, Mali, în care Franța duce de ani de zile un război împotriva jihadiștilor legați de Al-Qaida și în care guvernul nerecunoscut al puciștilor locali a făcut recent apel, pentru a-și menține autoritatea, la faimoasa companie de mercenari Wagner, o nebuloasă paramilitară rusă, fondată și condusă de un apropiat al lui Putin și care este de câțiva ani foarte activă în țări precum Republica Centrafricană.
Articolul-reportaj din Libération începe chiar prin a descrie cum în holul hotelului din Bamako, în Mali, unde sunt cazați mercenarii ruși, se aude muzica Valkiriilor lui Richard Wagner, care nu e altceva decât fundalul sonor celebru al unui masacru din filmul Apocalypse Now al lui Coppola. Nu e limpede dacă nu este cumva doar o glumă macabră care joacă pe numele și mitologia războinică Wagner, dar un lucru e sigur: Franța este nemulțumită de această intruziune a mercenarilor ruși în Mali, curtea sa din spate.
(Am mai scris aici despre cum Macron caută să obțină un sprijin tehnic din partea NATO în războiul împotriva jihadiștilor pe care Franța îl duce în acea regiune din Sahel de mai bine de opt ani, iar aici am scris și despre mercenarii din compania Wagner și șeful lor, “bucătarul lui Putin” (cf. foto), Evgheni Prigojin.)
Fotograful care îi deranjează pe magnații lui Orbán
În sfârșit, pentru a rămâne la tehnica de mise-en-abîme a presei, Le Monde, în Franța, are în numărul de astăzi un articol pe jumătate amuzat despre fotograful maghiar Daniel Nemeth, care e văzut ca unul dintre principalii inamici de către Viktor Orbán și magnații apropiați lui, deoarece respectivul fotograf s-a specializat în fixarea pe peliculă și în pixeli a luxului în care în mod inexplicabil trăiesc acești oligarhi maghiari protejați de putere (care, așadar, spre deosebire de ceea ce se întâmplă – fie și artizanal – în Ucraina, nu sunt câtuși de puțin amenințați sau anchetați).
Fotografiile lui Daniel Nemeth merg de la imaginile pe un yacht, în vacanță, ale ministrului de externe Péter Szijjártó, la obscenitatea averii celui mai bogat om din Ungaria, prietenul lui Orbán: Lorinc Meszaros.
Toți aceștia, ieșiți din neant, au devenit în mod misterios imens de bogați după revenirea lui Viktor Orbán la putere în 2010. Problema este că enervantul (pentru oamenii lui Orbán) fotograf Daniel Nemeth a descoperit că telefonul său era contaminat, urmărit și monitorizat de către firma israeliană Pegasus, o vastă rețea de spionaj cibernetic bazată pe un program informatic secret israelian, cu acces la telefoanele a zeci de mii de jurnaliști, avocați și oameni politici în multe țări, printre care Ungaria. (Am mai scris aici despre cum guvernul lui Orbán se arată a fi fost un solid client al acestei firme.)
Le Monde constată că legislația maghiară este foarte permisivă pentru autorități în privința spionării vieții private a cetățenilor: oricine poate avea telefonul ascultat și controlat din moment ce se consideră că se ajunge la «securitatea națională». Este ceea ce s-a întâmplat cu fotograful Daniel Nemeth.
Și nu e vorba doar de foarte performantul sistem de ascultare israelian Pegasus. Cum o anunță BBC, Lituania le cere acum, la rândul ei, cetățenilor – dar în primul rând funcționarilor publici – care posedă telefoane chinezești să le arunce, pur și simplu. Anunțul a fost făcut chiar de ministerul lituanian al apărării, care a descoperit că modelele de telefoane chinezești Huawei și Xiaomi au din fabrică dispozitive de control inserate în structura telefonului. The Times scrie că datele colectate sunt trimise automat la un server în Singapore, unde legislația UE, foarte strictă cu datele personale, nu are niciun efect.
Ni se promisese libertatea absolută într-o lume hiperconectată, care se arată de fapt a fi din ce în ce mai golașă. „Punerea în abis” (mise-en-abîme) a ajuns să însemne cu totul altceva.
***
După publicarea articolului de mai sus, am primit la redacție următorul mesaj:
Având în vedere acest articol publicat recent pe moldova.europalibera.org, vă rugăm să găsiți mai jos declarația Huawei care conține lămuriri cu privire la subiectul menționat în material.
Declarație Huawei
“Huawei a respectat întotdeauna principiul integrității, legile și reglementările din toate țările și regiunile în care își desfășoară operațiunile, iar securitatea cibernetică și protecția datelor confidențiale se află printre principalele priorități ale companiei. Compania deține un istoric puternic în ceea ce privește securitatea cibernetică în peste 170 de țări și regiuni, având peste 3 miliarde de utilizatori în acest sens.
În ceea ce privește datele, acestea nu sunt niciodată procesate în afara dispozitivului Huawei, compania fiind transparentă în legătură cu datele necesare pe care le colectează de la clienți, care sunt reduse la minimum și sunt utilizate pentru a îmbunătăți personalizarea și experiența utilizatorului. Referitor la utilizarea datelor pe telefoanele Huawei, AppGallery colectează și procesează doar datele necesare care permit clienților să caute, să instaleze și să gestioneze aplicații de la terți, în aceeași manieră ca și alte magazine de aplicații. Mai mult decât atât, Petal Search și AppGallery au obținut certificarea din partea European Privacy Seal pentru respectarea normelor GDPR. Astfel, Huawei susține cu tărie că aceste aplicații provin din surse disponibile publicului larg, astfel încât utilizatorul să aibă opțiunea de a descărca o aplicație. Compania efectuează verificări de securitate pentru a se asigura că utilizatorii descarcă numai aplicații care sunt sigure și operaționale pe dispozitivele HMS.
La Huawei, respectăm legile fiecărei țări și regiuni în care ne desfășurăm activitatea și acordăm o importanță majoră clienților, partenerilor noștri și tuturor persoanelor care utilizează tehnologia Huawei sau ar putea fi afectate în vreun fel de utilizarea acesteia. Totodată, dorim să menționăm că acordăm o atenție sporită și manipulării datelor.”
Diana Mocanu
Account Manager
McCann PR Romania