Revista matinală a presei de la Chișinău
- AGORA transmite că urmașii angajaților din instituții medicale care au decedat din cauza infecției cu COVID-19 ar putea primi indemnizații unice de 100 de mii de lei. Propunerea se conține într-un proiect de lege înregistrat de deputata și ex-ministra Sănătății, Ruxanda Glavan. Documentul a fost avizat negativ la Guvern, dar a fost susținut de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie, notează portalul.
- ANTICORUPȚIE anunță că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat procedura de control privind eventuala încălcare a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale în cazul lui Vadim Filipov, actualmente membru al CEC din partea PSRM. Autoritatea a demarat acest control la solicitarea deputatului Iurie Reniță, precizează portalul. „Ca și Maxim Lebedinschi, secretar general al CEC din partea PSRM, Vadim Filipov a făcut împrumuturi în 2015–2016 de la SRL Exclusiv Media în valoare de 1 milion de lei, care nu au fost menționați în declarația de avere, deși era obligat să o facă în calitate de funcționar cu demnitate publică – consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea PSRM”, argumentează Reniță.
- ARGUMENTÎ i FAKTÎ v MOLDOVE publică un editorial în care deputatul socialist Bogdan Țîrdea continuă să-i acuze pe adversarii electorali ai președintelui în exercițiu, Igor Dodon, și ai PSRM că i-au „prostit” pe cetățeni. El nu se limitează, însă, la doar atât, îndemnându-i pe susținătorii socialiștilor să-și consolideze forțele, pentru a se opune electoratului de dreapta, electorat care înseamnă inclusiv „revenire la neo-păgânism, la sacrificii, la cultul războiului, ura față de aproapele, egocentrism, individualism, orgii colective”.
- „Este Ion Ceban un unionist latent?”, se întreabă AVA.MD, după ce primarul Chișinăului i-a salutat miercuri dimineața pe chișinăuieni printr-o postare în limba rusă, pe Telegram, unde a scris că „Chișinăul este în prezent al doilea oraș ca mărime și ca populație din zona etnică românească”. În acest fel Ceban a confirmat că îi consideră pe majoritatea locuitorilor Chișinăului etnici români, chiar dacă foștii lui colegi din PSRM și „președintele independent” Igor Dodon afirmă constant că moldovenii nu ar fi români și că limba de stat nu este româna, ci „moldovenească”, constată portalul. „Înseamnă asta că Ion Ceban a decis să devină unionist sau că, pur și simplu, a publicat dis-de-dimineața o postare sensul căreia nu l-a înțeles, deocamdată nu se știe”, ironizează Ava.md
- Directorul centrului COVID -19 Chișinău, Oleg Crudu, declară pentru IPN că spitalele antrenate în lupta cu noul coronavirus sunt la limită. În special, spune el, situația este gravă la spitalul clinic municipal „Sfânta Treime” din Chișinău, acolo unde numărul de persoane internate îl depășește pe cel prevăzut oficial. În acest sens, Oleg Crudu a făcut un apel la responsabilitate față de cetățeni. „Îi rugăm să ne ajute să-i salvăm. Este problematic”, accentuează el. La rândul său, viceprimara municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, le-a confirmat jurnaliștilor că incidența de îmbolnăvire este extrem de mare: la 100 de mii de locuitori, peste 750 contaminați cu coronavirusul de tip nou.
- NEWSMAKER scoate în evidență faptul că decesul ex-deputatei PSRM Elena Hrenova, provocat de Covid-19, a provocat un val de mesaje răutăcioase pe rețelele sociale. Numeroase comentarii au depășit nu numai limitele eticii, dar și cele ale omeniei. „Acest val de răutate și insulte extreme nu a trecut fără politică și politicieni, unii dintre aceștia încercând să-l oprească și îndemnând oamenii la compasiune”, accentuează NewsMaker, care a încercat, împreună cu câțiva experți, să înțeleagă cum a devenit așa ceva în R.Moldova.
- Analistul politic Vlad Țurcanu comentează pe PODUL inițiativa PSRM de a oficializa circulația limbii ruse în sistemul administrativ din R.Moldova, observând că, „în căutare de idei după eșecul zgomotos de la prezidențiale, falșii socialiști de la Chișinău au apelat la o veche și primitivă diversiune pentru a se reinventa”. Potrivit expertului, „calculul meschin al socialiștilor este să polarizeze și să destabilizeze societatea moldovenească, situație în care, după cum își imaginează ei, ar trece la conducerea uneia din cele două baricade ce ar rezulta astfel”. El amintește, însă, că nici măcar comunistul Vladimir Voronin, care în 2002 deținea în Parlament o majoritate constituțională de 71 de mandate, n-a reușit, sub presiunea străzii, să impună limba rusă în clasele primare din școli. „Cât curaj au noii parteneri ai lui Dodon din Parlament să-și asume o asemenea luptă?”, se întreabă Vlad Țurcanu.
- SĂNĂTATE INFO denunță o decizie lipsită de transparență a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), care a aprobat proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FOAM) pentru anul viitor. CNAM anunță că pentru sănătate în 2021 vor fi disponibili 11 miliarde 321 milioane de lei, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Față de acest an, este vorba despre de o creștere a bugetului cu 35%. Numai că, subliniază portalul, instituția nu explică de unde va lua mai mulți bani dacă polița nu se scumpește. Singura soluție ar fi o creștere esențială a transferurilor de la bugetul public, care constituie a doua sursă, după mărime, de formare a FOAM, punctează Sănătate INFO.
- UNIMEDIA citează un comunicat al Ministerului Finanțelor menit să dezmintă „interpretările eronate apărute în spațiul public, precum că toate coletele transmise de moldovenii de peste hotare, a căror valoare depășește 100 de euro, vor fi impozitate”. „Condamnăm orice încercare de a promova știri false, - scrie ministerul. - Potrivit proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, prezentat pentru consultare publică, se propune revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, și anume a celor procurate de pe platformele internaționale de comerț electronic. /.../ În cazul coletelor transmise de cetățenii moldoveni de peste hotare, plafonul rămâne neschimbat la nivelul de 430 de euro pe cale aeriană și 300 de euro pe cale terestră, precizează ministerul, citat de portal.