„Lupul sătul al propagandei ruse și oaia întreagă a libertății de exprimare” – așa este intitulat comentariu semnat de Nicolae Negru pentru portalul Media Azi. Autorul consideră că lupta cu propaganda rusă în presa din Republica Moldova e anevoioasă, deoarece în legislația națională nici nu există noțiuni care să prevadă așa situații. Negru afirmă că în acest caz e nevoie de o abordare creativă, nu de o aplicare mecanică a experienței partenerilor. E nevoie urgentă și în Republica Moldova de un „Task Force” local, care să elaboreze o strategie și arme adecvate, operative și pe termen mai lung, care să „neutralizeze” dezinformarea rusă, fără să încalce dreptul la libera exprimare, conchide autorul.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale de la Chișinău
UE a devenit un jucător politic decisiv pe arena politică moldovenească, chiar dacă oficial nu se implică în treburile interne a statelor şi nici în politică, scrie Dumitru Spătaru într-un articol pentru Tribuna.md. Autorul face referire la afirmațiile opoziției care este îngrijorată de posibila sistare a finanțării pentru Republica Moldova și revizuirea Acordului de Asociere, a regimului liberalizata de vize, ca urmare a ignorării de către guvernarea de la Chişinău a recomandărilor europene privind inoportunitatea modificării sistemului electoral. Spătaru menționează că aceste schimbări ar avea un impact major asupra situaţiei din R. Moldova.
Autoritățile declară că luptă cu salariile în plic, însă ponderea economiei subterane crește, constată jurnalistul Vladislav Bordeianu, într-un articol pentru Noi.md. Organele statale îi acuză de acest fapt pe întreprinzători, iar mediul de afaceri susține că statul îi provoacă pe businessmeni la netransparență, scrie autorul. Citez: „S-a dovedit că furtul miliardului din trei bănci a influențat chiar și asupra modului de salarizare a oamenilor simpli.”
Cu cât mai aproape sunt alegerile parlamentare cu atât mai evidente devin premisele că într-un anumit moment președintelui să-i se inițieze procedura de demitere din funcție, a declarat politologul Victor Juc pentru Sputnik Moldova. După alegerea președintelui Republicii Moldova s-a iscat un conflict instituțional între președinție, pe o parte, și majoritatea parlamentare care a format coaliție guvernamentală, pe de altă parte, explică Juc.
„Şcolile românești din Ucraina se închid, iar politicienii moldoveni dorm”, notează Alexandru Vakulovski într-un editorial pentru Deschide.md. Autorul consideră că noua lege a educației discutată în Ucraina are o dedicaţie specială: Rusiei, ruşilor din Ucraina, care au uitat limba ucraineană şi au trecut la rusă. Vakulovski se arată mirat de liniștea politicienilor de la Chişinău în privința acestei lovituri în minoritari, din cauza căreia școlile cu predare în limba română tot ar putea fi închise. Politicienilor moldoveni li se rupe de drepturile limbii române din Ucraina?, se întreabă retoric autorul.
Armata Națională are de trei ori mai puțin echipament decât Armata a 14-a dislocată ilegal în stânga Nistrului, afirmă economistul Iurie Gotișan în emisiunea „15 minute de realism economic”, citat de Radio Chișinău. Bugetul alocat forțelor armate pentru 2017 abia de acoperă cheltuielile operaționale ale acestora şi nici vorbă despre ceea ce se referă la echipare, suplimente financiare pentru efectiv, precum şi pentru alte dimensiuni ce presupun dezvoltarea şi evoluţia acesteia, susține economistul.