Klaus Iohannis a insistat vineri că doar el, ca președinte al României, poate decide revocarea procuroarei șefe a Direcției Naționale Anticorupție, explicând că această opțiune este, potrivit legii, „o chestiune de oportunitate politică”.
Acest ultim argument adus de șeful statului român de la Bruxelles, unde se află la summit-ul de primavară al Uniunii Europene, vine după mai multe declarații ale unor fruntași ai coaliției de guvernare care au susținut că în cazul în care președintele refuză să o elimine din fruntea DNA pe Codruța Kövesi, atunci „ar urma un conflict de natură constituțională”.
Eurodeputata ALDE Norica Nicolai a dezvoltat acest punct de vedere, dar și Codrin Ștefănescu, secretar adjunct al PSD.
E posibil deci ca mișcarea următoare a partidelor aflate la putere este să recurgă la arbitrajul Curții Constituționale, în cazul în care președintele respinge propunerea de revocare făcută joi seară de ministrul justiției Tudorel Toader.
Potrivit legilor din România, ministrul justiției e cel care propune șefii parchetelor, iar președintele îi numește.
Procedura de revocare e simetrică: ministrul justiției poate propune revocarea, dar președintele este cel care are ultimul cuvânt.
Între cei doi există și avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care e consultativ.
CSM pare însă înclinat să o apere pe Codruța Kövesi în fața coaliției de guvernământ, care ar vrea să pună în fruntea procurorilor anticorupție o persoană din cercul magistraților prieteni.
135 de procurori de la Direcția Națioanlă Anticorupție au depus însă la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de apărare a reputației lor profesionale după ce, spun ei, „persoane ce dețin funcții publice sau politice au făcut afirmații prin care au acreditat ideea că procurorii DNA administrează probe cu încălcarea legii”.
Procurorii care o susțin pe Kövesi se referă la acuzațiile din rechizitoriul prezentat joi seară de ministrul Toader, în care a folosit o serie de argumente subiective, despre care cei 135 supun că sunt „neadevăruri”, „supoziții”, „informații din presă neprobate în niciun fel”.
De aceea, aceștia spun că dezaprobă propunerea de revocare a Codruței Kövesi și trag un semnal de alarmă legat de perspectivele „sumbre” ale independenței justiției și ale „viitorului luptei anticorupție”
Comisia Europeană a anunțat că urmărește îndeaproape și cu îngrijorare procedura de revocare a șefei DNA, amintind că rapoartele anuale făcute de experții europeni (MCV) asupra justiției românești au arătat că Direcția Națională Anticorupție și-a păstrat sustenabilitatea, în ciuda presiunilor exercitate din zona politicului.
De partea procuroarei șefe anticorupție se situează deocamdată președintele Klaus Iohannis, sub rezerva că va analiza raportul făcut de ministrul Toader, strada (cîteva mii de români au ieșit joi seară în mai multe orașe ale României ca să o susțină pe Laura Codruța Kövesi), Comisia Europeană, și va urma probabilo reacție și din partea Statelor Unite.
Împotriva Codruței Kövesi sunt cele două partide aflate la guvernare, PSD și ALDE, câteva televiziuni cu mare audiență și e posibil să se ralieze acestora Curtea Constituțională, unde social-democrații ar putea construi o majoritate în favoarea lor.
Întregul proces demarat de PSD ar fi inutil, dacă liderii coaliției de guvernământ n-ar avea o strategie clară.
Pe de altă parte, războiul grupărilor interne cu Occidentul nu a avut sorți de izbândă, cel puțin până acum.
Dar modelele de revoltă folosite de Budapesta și Varșovia împotriva Bruxelles-ului sunt admirate de forțele aflate la guvernare în România.