Două din țările primite cel mai recent în UE, România și Croația, și-au unit vocile într-un apel la unitate în cadrul blocului cu 28 de membri, aflat într-un moment de cotitură înaintea Brexit-ului. Despre întâlnirea de la București a președinților celor două țări sud-est europene, relatează Sabina Fati.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
Președinta croată, Kolinda Grabar-Kitarovic, care se află în România pentru o vizită de trei zile a sugerat după întâlnirea cu omologul său român, Klaus Iohannis, că ar fi posibilă o strategie comună de aderare la Schengen, mai cu seamă că atât Croația, cât și România se pregătesc pentru a deține pentru prima dată președinția rotativă a Uniunii Europene: Croația în prima parte a anului 2020, România în perioada ianuarie-iunie 2019.
Președinta croată a spus că pentru Zagreb și București „este un imperativ” aderarea la Schengen „astfel încât să nu se dezvolte o Europă cu două viteze, ci o Europă care se gândește la întărirea poziției și la o dezvoltare economică pentru toate țările”. România și Croația au „abordări foarte similare”, a declarat președintele român, forțând sintaxa, într-o încercare de a arăta că Bucureștiul și Zagrebul se află pe același drum, la fel de departe sau de aproape de ținta comună, care este integrarea completă în Uniunea Europeană. Klaus Iohannis a amintit că cele două state se află în același trio de Președinție pentru Consiliul Uniunii Europene și că în acest fel vor avea oportunitatea să promoveze „anumite dosare, care sunt importante atât pentru Croația, cât și pentru România”.
„Croația susține în mod ferm activarea regimului Schengen pentru România și Bulgaria” a precizat Kolinda Grabar-Kitarovic, adăugând că și Croația speră să devină membră în momentul în care va îndeplini problemele tehnice pe care România le-a îndeplint deja”, și că Zagrebul este pentru eliminarea MCV, Mecanismului pentru Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria. Este vorba despre monitorizarea justiției din cele două țări, pe care Comisia Europeană o face din 2007 de la aderarea României și Bulgariei.
Aflat astăzi la Varna, pe malul Mării Negre, în Bulgaria, premierul român, Mihai Tudose, a subliniat că „în maximum un an, și România, și Bulgaria vor fi în Spațiul Schengen”. Șeful guvernului român a ținut să explice că prin cele două țări au intrat în Uniunea Europeană doar câteva sute sau mii de emigranți, dar că „acum în Uniunea Europeană se află un milion și jumătate care n-au trecut pe la noi”. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a continuat aceste laude, spunând că Bulgaria și România s-ar descurca „mult mai bine decât alte țări care sunt deja în Schengen cu frontierele externe”.
Spre deosebire de Croația, care a fost primită în Uniunea Europeană fără niciun fel de condiționalități, cum este MCV, Bulgariei și României li s-au cerut două Rapoarte pozitive succesive pe justiție, pentru a intra în Spațiul de Liberă Circulație Schengen. În plus, România îndeplinește toate condițiile tehnice impuse de Bruxelles, dar Olanda a continuat să se opună permanent, în vreme ce Franța și Germania, considerate motorul UE, n-au fost niciodată susținătoare entuziaste ale extinderii Schengen. La recenta sa vizită în România, președintele francez Emmanuel Macron a explicat că mai întâi ar trebui reformat Spațiul Schengen și abia apoi s-ar pune problema lărgirii lui.