Autoritățile din Ucraina au decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a clauzei controversate din noua lege a educației, care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv limba română.
Ministerul Afacerilor Externe din România dă credit Kievului și socotește că intenția de prelungire a termenului privind intrarea în vigoare Legii educației „reflectă angajamentul autorităților ucrainene” de a rezolva nemulțumirile părții române.
Noua Lege a educației a fost promulgată de președintele ucrainean anul trecut la finele lunii septembrie, în ciuda opoziției României și Ungariei care se tem că învățământul în limbile minorităților va fi serios restricționat. Legea extinde mult utilizarea limbii ucrainene în învățământ și prevede că în licee și facultăți se va preda doar în ucraineană, în vreme ce educația în limbile minorităților se va face doar în grădinițe și școli primare.
Ministra Educației și Științei, Liliya Grinevich, tocmai a anunțat după o întâlnire cu ambasadorul României la Kiev, Cristian Leon Țurcanu, că Ucraina a decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la minorități din noua lege, ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneția. În plus, e un compromis la care s-a ajuns atât prin negocierile statelor care au minorități în Ucraina, cât și prin amenințări.
Ministrul ungar de Externe a spus de mai multe ori, ultima data acum două săptămâni, că Budapesta „va continua să blocheze încercările Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană și va zădărnici eforturile pentru convocarea unei sesiuni a Comitetului NATO-Ucraina”, dacă guvernul de la Kiev va afecta drepturile la educație în limba maternă a celor 150.000 de maghiari care trăiesc în Transcapratia.
La rândul său, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a făcut o vizită la Cernăuți la începutul acestui an și le-a transmis oficialilor ucraineni că România se așteaptă la „soluții durabile” care să răspundă „interesului legitim al minorităţii române din Ucraina de a beneficia de dreptul la educație în limba maternă la toate nivelurile”. Șeful diplomației române a mai declarat atunci că Bucureștiul este gata să ofere „expertiză” Ucrainei în acest domeniu al drepturilor minorităților.
România nu a proliferat amenințări directe, dar a făcut gesturi din care rezultă că ar putea acționa decisiv în plan diplomatic împotriva Ucrainei. Chiar înainte ca Petro Poroșenko să promulge această lege, președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita de stat la Kiev, sugerând astfel că România vrea cu orice preț să-i protejeze pe cei 400.000 de vorbitori de limbă română.
Deocamdată Kievul pare hotărât să amâne aplicarea prevederilor referitoare la minorități, cu toate că prin acestea autoritățile ucrainene încercau, în special, să diminueze influența Rusiei în această țară care continuă să fie divizată de conflictul armat din estul separatist prorus.
Ucraina nu a găsit o soluție definitivă prin care drepturile minorității române să fie asigurate, dar negocierile dintre cele două părți continuă.