„Suntem foarte bucuroși că consorțiul format din două companii americane, Flora și Sargent & Lundy, alături de Ansaldo din Italia și AtkinsRealis din Canada, avansează și urmează să depună o ofertă în curând pentru cel mai important contract din acest proiect. Ne așteptăm ca, până în septembrie, negocierile dintre Nuclearelectrica și consorțiu să fie finalizate și să avem contractul semnat cel târziu în octombrie. După aceea nu va mai exista cale de întoarcere și vom livra Unitatea 3 în 2031 și Unitatea 4 în 2032", a spus Burduja, miercuri, citat de Agerpres.
În urmă cu un an, Compania Energocom, deținută 100% de statul moldovean, a semnat, la Cernavodă, un Memorandum de Înțelegere cu Societatea Națională din România Nuclearelectrica.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova vrea să investească în Centrala de la Cernavodă și să importe energie nucleară din România
„Țara noastră nu are capacitatea să dezvolte propriile proiecte de generare nucleară, dar poate beneficia de relațiile speciale cu România și de faptul că România intenționează să crească volumul energiei nucleare produse. Anume în acest context, examinăm posibilitatea ca Moldova să participe în calitate de coinvestitor, ca să ne asigurăm pe viitor de energie sigură, durabilă și la prețuri competitive”, a spus atunci ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, citat de Moldpres.
Detaliile acestei implicări moldovene rămân, totuși, încă neclare.
„Renașterea nucleară” ia avânt
Anunțul ministrului român Burduja că se apropie de final pregătirile pentru începerea măririi centralei de la Cernavodă vin pe fondul unui apetit reînnoit pentru energia nucleară în unele țări europene.
La mijlocul lunii iulie, guvernul Cehiei a acceptat oferta concernului sud-coreean KHNP pentru construcția a două noi blocuri la una din cele două centrale nucleare ale țării central-europene, Dukovany.
Coreenii au câștigat concursul în dauna firmei franceze EdF, iar construcția ar urma să coste 400 de miliarde de coroane cehești, adică aproape 16 miliarde de euro. În curând, Cehia va începe și consultările pentru extinderea celeilalte centrale nucleare, Temelin.
Actuala conducere politică de centru-dreapta de la Praga este entuziast pro-nucleară, chiar dacă astfel contrazice politicile a doi dintre vecinii ei. Germania, principalul partener economic al Cehiei, este în plin proces de renunțare la centralele atomice, iar Austria este un adversar tradițional al lor.
- Te-ar putea interesa și: Germania închide ultimele trei centrale nucleare | 80% energie regenerabilă, până în 2030
Noul boom atomic, declanșat după panica energetică creată de invazia rusă în Ucraina, cuprinde și alte țări europene, nu doar Cehia sau România.
Franța, țara din UE care depinde în cea mai mare măsură de energia nucleară, a anunțat la începutul anului curent că are nevoie nu de șase noi centrale nucleare, cum spunea până de curând, ci de 14.
Aproape simultan, guvernul Marii Britanii a prezentat un plan de expansiune nucleară numit de ziarul Guardian cel mai ambițios din ultimii 70 de ani. El propune printre altele ca odată la 5 ani, între 2030 și 2044, să fie inaugurate câte două reactoare nucleare noi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te