Experimentul cu durata de patru ani, care urmează să se desfășoare în perioada 1 ianuarie 2027 – sfârșitul anului 2030, ar urma să includă 87 de regiuni rusești, cu excepția Moscovei și a regiunii Moscovei.
Autoritățile ruse estimează că peste 1,7 milioane de lucrători străini ar putea fi afectați, printre care un număr mare provenind din Asia Centrală.
Noul sistem ar renunța la mecanismul „vizei de muncă”, care a reprezentat principala cale de acces la un loc de muncă legal pentru migranții proveniți din țări cu regim de scutire de viză, precum Uzbekistanul și Tadjikistanul.
În 2025, străinii au obținut aproximativ 2,3 milioane de permise de muncă în Rusia, potrivit datelor Ministerului de Interne.
Aceasta reprezenta peste 40 la sută din totalul străinilor aflați în Rusia și aproape 77 la sută din lucrătorii străini angajați oficial.
Rusia rămâne în mare măsură dependentă de forța de muncă străină.
La începutul anului 2026, aproximativ 3 milioane de străini lucrau oficial în țară, în timp ce numărul total al cetățenilor străini din Rusia, inclusiv membrii familiilor migranților, depășea 5,7 milioane, potrivit ministerului.
În cadrul sistemului propus, migranții ar ajunge în Rusia având deja stabilită o repartizare la un anumit angajator și pe un anume post vacant.
Un nou sistem informatic ar gestiona registrele angajatorilor și ale lucrătorilor străini și ar asigura potrivirea lucrătorilor cu locurile de muncă în funcție de nevoile pieței regionale a muncii.
Sistemul ar extinde, de asemenea, volumul de informații pe care autoritățile le colectează despre migranți înainte ca aceștia să intre în Rusia. Pe lângă fotografii și amprente digitale, migranții ar fi supuși unei înregistrări genomice (colectare de ADN) obligatorii și unor examinări medicale.
„Fără drepturi pentru migranți”
Pentru migranți, însă, cea mai mare schimbare ar putea fi pierderea libertății de a-și schimba locul de muncă.
Conform normelor propuse, odată ajunși în Rusia, lucrătorii recrutați prin intermediul noului sistem nu vor avea dreptul să lucreze pentru un alt angajator, într-o altă profesie sau în afara regiunii specificate în registru până la expirarea contractelor lor de muncă.
Încălcarea acestor reguli ar putea duce la radierea din registrul lucrătorilor străini și la obligația de a părăsi Rusia.
Acești lucrători ar putea reintra în sistem și își ar putea recăpăta dreptul de a munci în Rusia abia după un an.
„În cei aproape 15 ani petrecuți în Rusia, am locuit mereu în același oraș, dar mi-am schimbat locul de muncă de mai multe ori, lucrând pentru diferite firme private de construcții, în funcție de salariul și condițiile pe care mi le ofereau”, a declarat Sarvar, un muncitor tadjic din orașul rus Surgut, pentru RFE/RL.
„Încă nu știu prea multe despre acest plan, dar mă tem că, dacă angajatorul meu află că nu pot să-mi schimb ușor locul de muncă, mi-ar fi greu să negociez salariul sau alte aspecte.”
Un polițist rutier rus verifică documentele lucrătorilor străini din Asia Centrală. (fotografie de arhivă)
Valentina Ciupik, o apărătoare a drepturilor omului la Tong Jahoni, o organizație care oferă sprijin migranților, a declarat că aceste restricții ar putea face ca lucrătorii să fie deosebit de vulnerabili în fața angajatorilor abuzivi.
„Migrantul nu va avea niciun drept. Va fi legat strâns de angajator”, a spus Ciupik, descriind sistemul propus drept „sclavie organizată”.
Guvernul afirmă că noul model are ca scop sporirea transparenței în domeniul migrației și reducerea angajării ilegale, oferind autorităților mai multe informații despre lucrători înainte de sosirea acestora.
De asemenea, se precizează că acest model are ca scop sporirea responsabilităților angajatorilor.
Păreri împărțite
Modificările propuse au stârnit opinii împărțite în rândul experților în domeniul migrației.
Mihail Burda, directorul Centrului de Studii privind Migrația din cadrul Institutului Țargrad din Moscova, susține că țara va rămâne atractivă datorită dimensiunii pieței sale de muncă și legăturilor consolidate cu Asia Centrală.
„Recrutarea organizată și țintită ar trebui să devină singura procedură posibilă pentru angajarea temporară în Rusia în contextul migrației în masă”, a declarat Burda. „Formula «vino, lucrează, pleacă» ar trebui aplicată în sensul său absolut, fără rezerve sau excepții.”
Karimjon Yorov, un expert tadjic în domeniul migrației, are o opinie cu totul diferită. El spune că procedurile și restricțiile suplimentare ar putea îngreuna intrarea în Rusia a lucrătorilor din Asia Centrală.
„Pot afirma cu certitudine că (reforma) nu aduce nimic bun”, a spus Yorov. „Din păcate, consecințele vor fi grave... pentru toți migranții.”
Yorov a avertizat că noul sistem de recrutare ar putea crea oportunități de corupție în cazul în care intermediarii vor începe să perceapă taxe de la migranți pentru accesul la locuri de muncă sau la listele de recrutare.
El a amintit că, atunci când permisele de muncă costau între 1.000 și 2.000 de ruble (205-410 lei), acestea erau uneori revândute cu prețuri cuprinse între 20.000 și 50.000 de ruble.
Și mediul de afaceri din Rusia este îngrijorat de posibilele consecințe.
Uniunea Rusă a Industrialiștilor și Antreprenorilor a avertizat guvernul că obligarea migranților să lucreze pentru un singur angajator ar putea determina unii lucrători să părăsească economia formală.
Grupul dorește ca migranților să li se permită să lucreze pentru mai mulți angajatori și ca procedura de schimbare a locului de muncă să fie simplificată.
Grupul de afaceri a propus, de asemenea, amânarea experimentului din 2027 până în 2028 și introducerea unei perioade de tranziție de doi ani, în cursul căreia noul sistem ar funcționa în paralel cu mecanismele existente privind brevetele și permisele de muncă.
Moscova a început să revizuiască acordurile pe care le are cu Uzbekistanul și Tadjikistanul, două surse importante de forță de muncă migratoare, în ceea ce privește recrutarea organizată.
Yorov a declarat pentru RFE/RL că Tadjikistanul a început pregătirile pentru noul sistem, fiind înființate centre destinate pregătirii potențialilor migranți și efectuării examinărilor medicale, prelevării amprentelor digitale și fotografierii.