Pe fondul presiunilor exercitate asupra industriei militare ruse de sancțiunile occidentale și de atacurile ucrainene de la distanță mare, această măsură ar putea indica faptul că Moscova încearcă să-și relocheze anumite părți ale bazei sale militar-industriale pentru a-și reduce vulnerabilitatea la atacuri.
Putin a semnat directivele luna trecută, dar Kremlinul nu a precizat deocamdată ce modificări dorește să aducă acordurilor, care vizează furnizarea și întreținerea armelor și a echipamentelor militare, precum și alte forme de cooperare în domeniul apărării.
De la intrarea în vigoare a acordului cu Kazahstanul în 2015 — după semnarea inițială a acestuia la Moscova în 2013 — Astana a achiziționat o serie de echipamente militare rusești, printre care avioane de vânătoare, elicoptere și sisteme de apărare aeriană.
La fel, acordul din 2016 cu Uzbekistanul a extins cooperarea tehnico-militară dintre cele două țări, Tașkentul achiziționând elicoptere de atac rusești, transportoare blindate de trupe și drone tactice.
„Ucraina nu ar vrea să lovească în Kazahstan”
Yermek Seitbattal, un analist militar kazah specializat în probleme de apărare și securitate, a afirmat că momentul ales reflectă presiunea internațională tot mai mare exercitată asupra Moscovei.
„Cred că Kremlinul se află într-o situație dificilă”, a declarat Seitbattal. „Cel de-al 21-lea pachet de [UE] sancțiuni se profilează la orizont. Nu s-au înregistrat succese notabile pe câmpul de luptă... iar, în același timp, Uniunea Europeană și Statele Unite... ridică nivelul de asistență acordat Ucrainei.”
Potrivit lui Seitbattal, o altă sursă de presiune o reprezintă intensificarea campaniei Ucrainei cu drone de lungă distanță, care, potrivit acestuia, perturbă lanțul de aprovizionare militar intern al Rusiei și evidențiază necesitatea ca Moscova să înființeze unități de producție și reparații situate mai departe de linia frontului.
„Acest lucru poate fi considerat o încercare de a asigura stabilitatea complexului militar-industrial rus prin extinderea bazei sale în țările vecine, situate în afara zonelor de conflict”, a declarat Seitbattal.
Distanța geografică față de Rusia ar constitui un avantaj strategic, a declarat Derek Bisaccio, analist militar la Forecast International, pentru Azattyq Asia, departamentul RFE/RL pentru Asia Centrală.
„Orice acțiune rusă pe teritoriul altei țări nu va face decât să complice operațiunile Ucrainei. Cred că Ucraina a devenit cu siguranță mai îndrăzneață în operațiunile sale, dar nu va dori să lanseze atacuri cu drone pe teritoriul Kazahstanului. Acest lucru ar fi considerat acolo o escaladare gravă, iar ucrainenii nu ar dori să facă asta. Cred că Rusia știe acest lucru”, a spus el.
Kazahstanul și Uzbekistanul găzduiesc în prezent instalații cheie care asigură întreținerea și modernizarea echipamentelor militare rusești. Printre principalele unități se numără Semey Engineering din Kazahstan, care se ocupă de vehiculele blindate, și Fabrica de reparații aeronautice din Almaty, specializată în reviziile generale ale elicopterelor. De asemenea, Fabrica de reparații aeronautice din Circik, din Uzbekistan, asigură întreținerea aeronavelor militare de concepție sovietică.
Moștenirea sovietică
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Rusia a încercat să-și mențină influența militară asupra statelor din Asia Centrală care tocmai își câștigaseră independența, prin acorduri bilaterale și prin intermediul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia și înființată în 1992. Acest bloc a contribuit la menținerea legăturilor dintre forțele armate din regiune și Moscova prin exerciții comune, vânzări de arme și cooperare tehnico-militară, servind în același timp drept contrapondere condusă de Rusia la NATO în spațiul post-sovietic.
Relațiile militare ale Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului cu Rusia sunt strâns legate de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO). Uzbekistanul se bucură de o autonomie strategică mai mare, părăsind alianța în 2012 pentru a-și gestiona relațiile militare cu Moscova exclusiv prin acorduri bilaterale.
Analistul în domeniul apărării, Seitbattal, a afirmat că Moscova ar putea încerca acum să depășească rolul său tradițional de furnizor de echipamente militare și piese de schimb.
„În temeiul acordurilor existente, este posibil ca Moscova să fi fost nemulțumită de conceptul de cooperare unilaterală. Cu alte cuvinte, aceasta vinde arme și echipamente militare, precum și piese de schimb pentru repararea și modernizarea limitată a acestora, statelor membre ale CSTO, în timp ce de la acestea se așteaptă doar să plătească și să respecte regulile, abținându-se de la achiziționarea altor tipuri de arme din țări din afara CSTO.”
Dragoste cu sila...
Ceea ce nu este clar este dacă țările din Asia Centrală — în special Kazahstanul și Uzbekistanul — își doresc măcar relații militare consolidate și reciproce cu Rusia.
Ministerul Apărării din Kazahstan, răspunzând la o solicitare din partea RFE/RL privind acordul militar-tehnic cu Rusia, a declarat că aceste chestiuni se află în continuare în curs de analiză de către autoritățile de stat competente și a refuzat să comenteze conținutul modificărilor propuse.
Ministerul a adăugat că orice acorduri sau protocoale adoptate în cele din urmă vor fi puse în aplicare „în strictă conformitate cu legislația Republicii Kazahstan”.
Ministerul Apărării din Uzbekistan nu a răspuns la solicitarea de comentarii adresată de RFE/RL.
O agendă ascunsă?
Pavel Baev, politolog și profesor-cercetător la Institutul de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), se întreabă dacă Kazahstanul și Uzbekistanul au motive întemeiate să-și consolideze relațiile militar-tehnice cu Moscova, mai ales în contextul în care Ucraina dispune de o capacitate tot mai mare de a penetra apărarea aeriană rusă și de a lovi infrastructura militară, industrială și energetică din adâncul țării.
Capacitățile de atac la distanță mare ale Ucrainei s-au extins substanțial pe parcursul războiului, Kievul fiind acum capabil să lovească ținte aflate la sute sau chiar la peste 1.000 de kilometri de linia frontului.
„Adevărul este că ceva s-a schimbat deja radical. Sistemele rusești de apărare aeriană s-au dovedit a fi un eșec total, așa că, pentru țările vecine, cooperarea în acest domeniu nu mai are acum prea mult sens”, a afirmat el.
Baev a adăugat că Kazahstanul și Uzbekistanul ar putea pur și simplu să refuze reînnoirea acordurilor sau să prelungească negocierile.
„Nuanțele pot fi numeroase, dar este foarte posibil ca acesta să fie un semnal clar că nu văd necesitatea unei renegocieri. Întrebarea interesantă este dacă vor reuși să coordoneze un răspuns comun”, a spus el.
El a adăugat că amânarea negocierilor ar fi mai ușoară dacă Kazahstanul și Uzbekistanul ar acționa împreună.
Întrebat dacă acceptarea cererilor Moscovei ar putea expune Kazahstanul și Uzbekistanul la posibile sancțiuni occidentale, Baev a afirmat că acest lucru ar putea face parte din calculele Kremlinului.
„Este posibil ca instrucțiunile lui Putin să ascundă un plan secret, iar el ar putea încerca să le dezbine exploatând această diferență, având în vedere că Kazahstanul este membru al CSTO”, a spus Baev. „Totuși, este în interesul lor, precum și în puterea lor, să zădărnicească acest plan al său, care nu este prea inteligent.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.