„Se comportă neobișnuit”. Un biolog despre specificul COVID-19

Sonia Pekova este un virusolog ceh și specialistă în genetică moleculară, șefa laboratorului privat „Tilia Laboratories”, care a diagnosticat unul din primele cazuri de coronavirus din Cehia. Boala a fost identificată la persoanele care nu au călătorit în „țările de risc” și nu au comunicat cu cei care s-au întors de acolo. Această descoperire a obligat guvernul ceh să-și schimbe politicile de efectuare a analizelor și să testeze în laboratoarele de stat nu doar persoanele care au revenit din țările cu un număr sporit de infectați, dar și cercul lor de comunicare. Probabil, aceasta explică de ce epidemia se dezvoltă acum în Cehia mai lent decât în majoritatea țărilor.

La mijlocul lunii martie, Sonia Pekova a elaborat un protocol de testare pentru SARS-CоV-2, unul nou și, afirmă ea, unul mai exact și mai ieftin, pe care îl propune gratuit tuturor instituțiilor medicale interesate. Acest protocol de testare deja este utilizat de Academia de Științe a Cehiei și în laboratoarele din mai multe țări ale lumii.

Sonia Pekova a acordat un interviu pentru Radio Svoboda, serviciul rusesc al postului nostru de radio. Dar în timp ce textul discuției se afla încă în proces de redactare, unele pagini electronice asociate cu influența propagandistică rusă au publicat informații precum că Pekova, într-un interviu acordat postului de televiziune slovac TA3, ar fi afirmat că SARS-CоV-2 este inventat într-un laborator din SUA și guvernul american încearcă să ascundă acest lucru, obligând savanții americani să mintă despre virus. În acel interviu însă la care fac trimitere paginile electronice, Pekova nu spune așa ceva.

Am fost nevoiți să amânăm publicarea materialului nostru, pentru a lua încă o dată legătura cu doamna Pekova și să clarificăm situația. Iată răspunsul ei:

„Niciodată, în nicio circumstanță nu am spus și nu am scris că originile și răspândirea virusului au o oarecare, chiar și cea mai mică, legătură cu SUA. De asemenea, niciodată și nicăieri nu am spus că SUA încearcă cumva să ascundă, să cenzureze sau să deformeze datele despre acest virus. Nu am menționat SUA în legătură cu virusul SARS-CoV-2”.

Totodată, potrivit lui Pekova, nu putem exclude că acest virus poate fi de proveniență artificială. De ce acest virus nu seamănă cu alte versiuni de coronavirus, prin ce metoda ei de testare se deosebește de celelalte și cum să trăim în timpul pandemiei, despre toate acestea - în interviul acordat de biologul ceh pentru Radio Svoboda.

– Ce tipuri de testare pentru coronavirus există și prin ce ele se diferențiază?

– Există două tipuri de teste care se deosebesc în mod principial. Primul, cel care utilizează reacția în lanț a polimerazei (RLP), se bazează pe identificarea directă a ARN-ului virusului. Este anume acel test care trebuie utilizat în testarea populației pentru a găsi persoanele care răspândesc virusul și pentru a opri pandemia. Un alt tip de test se bazează pe căutarea anticorpilor pentru virus. Acesta se utilizează atunci când persoana se face deja sănătoasă sau, cel puțin, când boala deja a început.

– Acum, în mod regulat, apar știrile despre testele noi care arată rezultatul după 5 minute, 20 de minute, jumătate de oră. Acestea sunt teste pentru anticorpi?

– Sunt așa-numitele teste expres, bazate pe căutarea anticorpilor. Din păcate, acestea nu se potrivesc pentru diagnosticarea pacienților fără simptome și a celor care puteau să se contamineze recent, pentru că la ei încă nu s-au format anticorpii față de virus. Testul expres poate fi fals-negativ până în momentul în care în organismul omului vor apărea anticorpi. Eficiența lui depinde și de starea sistemului imunitar al persoanei și cum acesta reușește să producă anticorpi. Dacă pacientul este supus anumitor forme de terapie imunitară sau, pur și simplu, are imunitatea slăbită, testul poate fi ineficient. Testele expres pot fi o formă ieftină și bună de identificare a infecției, însă acestea măsoară răspunsul organismului la boala deja dezvoltată și nu se potrivesc pentru diagnosticarea timpurie și diagnosticarea acelor persoane care nu suferă de boală, dar sunt purtătorii infecției.

– Aproximativ în ce zi după contaminare pot fi utilizate testele expres?

– Fereastra serologică (perioada de la contaminare până la apariția anticorpilor) poate să dureze diferit. Nu cunoaștem timpul exact pentru acest virus, în plus aceasta depinde și de starea sistemului imunitar al persoanei concrete. Astfel, perioada în care expres testele nu arată nimic poate dura 2 și chiar 3 săptămâni. Dar poate și o săptămână. Oricum, nu sunt ore, ci zile sau săptămâni.

– În laboratorul dumneavoastră particular utilizați testul la anticorpi sau la RLP?

– Utilizăm testul RLP bazat pe demonstrația prezenței ARN-ului virusului în materialul biologic.

– Cât de mult trebuie așteptate rezultatele acestui test?

– Pentru analiza unui pacient – aproximativ 4-5 ore. Lucrul cu testul decurge în câteva etape. Însă, atunci când trebuie să prelucrezi concomitent 100 de teste, aceasta, respectiv, cere mai mult timp, astfel încât rezultatele se anunță a doua zi.

– Protocolul pe care l-ați inventat oferă rezultatele mai rapid decât un test RLP standard?

– Nu. Fiind bazat pe un protocol standard, acesta nu se deosebește de el în privința timpului. Însă este mai exact, necesită mai puține reactive și solicită mai puțin aparatele de investigare. Conform protocolului CDC (Centrul de control și profilaxie a bolilor din SUA. – RL), pentru a identifica virusul, trebuie să găsești trei segmente diferite ale codului său. Am prelucrat protocolul, acum acesta țintește un alt segment al codului. Pentru identificarea acestuia, trebuie de găsit doar un singur segment. Astfel, în loc de trei eprubete îmi este de ajuns doar una, în loc de trei poziții ale dispozitivului de analiză – doar una, și în loc de trei doze de reagent îmi ajunge doar una. Economisesc reagenții, economisesc sloturile în dispozitivul de analiză. De aceea, pot să prelucrez mai multe teste în același timp. Deci, pot să introduc în dispozitivul de analiză de trei ori mai multe teste decât anterior.

– Ce credeți despre pulling (analiza testelor de la câteva persoane concomitent) pe care îl recomandă, de exemplu, medicii din Israel?

– Pulling-ul este o metodă foarte bună și aceasta este utilizată pe larg în medicină. De exemplu, în transfuziologie, atunci când sângele pentru transfuzie este testat pentru prezența diferitor virusuri, astfel încât această metodă nu este cu totul nouă. O folosim, testăm concomitent până la 10 pacienți. La începutul epidemiei, când mai multe teste se adeveresc a fi negative, această metodă economisește foarte mult timp și multe reactive. De aceea, recomand tuturor laboratoarelor să facă pulling, pentru că o parte din aceste teste vor fi negative și toți acești pacienți pot fi deodată excluși, iar medicii pot să se întoarcă la pacienții ale căror teste care au un rezultat pozitiv.

– De ce testați un alt segment al codului genetic decât CDC? Prin ce se deosebește acest segment și de ce este el atât de important?

– Se pare că virusul SARS-CoV-2 are o mare capacitate de mutație. Acest fapt indică mai multe cazuri confirmate de contaminare repetată a persoanelor care deja au suferit de boală. În cazul mutației, pot să se schimbe și segmentele genomului pe care le-a investigat testul inițial. Însă testul nostru este îndreptat spre segmentul genomului care nu se supune mutației. Cel puțin, reieșind din marea experiență pe care o avem din lucrul cu alte virusuri, nu am văzut ca acest segment al virsului să se schimbe considerabil. De aceea, probabilitatea rezultatelor fals-negative din cauza schimbării codului genetic aici este mult mai mică. Sper ca testul nostru să fie stabil indiferent de mutațiile virusului.

– Mutațiile frecvente ale virusului complică crearea vaccinului eficient?

– Din păcate, în privința vaccinului, aceasta într-adevăr este o veste proastă. Totul depinde de epitop, adică acea proteină a virusului care a fost aleasă în calitate de obiectiv de investigare de către persoane care lucrează la elaborarea vaccinului. Însă, pentru că virusul își schimbă, să zicem, haina, învelișul exterior, această proteină poate să se schimbe și vaccinul nu va mai fi eficient. Se poate întâmpla ceea ce are loc acum cu gripa, atunci când tulpina care apare anul acesta se deosebește cumva de tulpina din anul trecut. Pare că coronavirusul de tip nou mutează destul de rapid. Ceea ceeste elaborat acum, poate deveni ineficient peste ceva timp.

– Reiese că nu va fi nici „imunitate gregară”? Poți să te îmbolnăvești, să te faci sănătos și să te îmbolnăvești din nou?

– Da, așa și este. Virusul mutează și își schimbă „haina”. Dacă mă infectez cu virusul, să zicem, în haină albastră și mă voi însănătoși, pentru că dezvolt imunitate pentru el, iar apoi acel virus va veni la mine în haina roșie, organismul meu îl va percepe drept un alt virus și va fi nevoit să elaboreze imunitate și față de acesta. Se pare că aceasta este una din cele mai neplăcute calități ale acestui virus.

– Capacitatea de mutație a acestui virus este aceeași ca și în cazul gripei, mai mare sau mai mică?

– Îl cunoaștem încă prea puțin. De aceea nu pot încă să răspund la această întrebare.

– Prin ce acest virus se deosebește de coronavirusurile „obișnuite” care provoacă doar răceala?

– Cred că, în primul rând, prin segmentul de reglare netransmițător (o parte din codul genetic care nu răspunde în mod direct de sintetizarea proteinelor. – RL). În el sunt lanțuri de gene care se diferențiază mult de lanțul din segmentul de reglare a coronavirusului care trăiește la lilieci, însă „corpul” virusului, genele sale de structură sunt aceleași ca și în cazul virusului liliecilor. La acest virus nou al omului, segmentul de reglare pare să fie schimbat puțin, ceea ce poate fi legat și de capacitatea sa foarte înaltă de înmulțire pe care o observăm. Anume din cauza că se înmulțește atât de rapid, acest virus este atât de contagios. De aceasta este legată, probabil, și capacitatea sa înaltă de mutație – foarte rapid apar tulpinile pe care nu le-am văzut anterior. Pentru diviziune și pentru producerea virionilor ARN-virus are nevoie de un ferment care se numește polimerază ARN dependentă de ARN care nu are „controlul de eroare”: el nu își face griji că produce niște copii false. Cu cât mai rapid se înmulțește virusul, cu atât mai mare este probabilitatea erorilor în copii. Din această cauză, observăm mutații în genele de structură. Cred că segmentul de reglare a acestui coronavirus îl impune să se înmulțească foarte rapid, ceea ce nu vedem în cazul formelor obișnuite de coronavirus. Probabil, din această cauză, spre deosebire de coronavirusul obișnuit, acest virus nu doar ne creează incomodități, dar și produce daune serioase.

– Acum câteva săptămâni în urmă ați spus: nu este exclus că acest virus poate să fie de proveniență artificială. Savanții indieni au spus același lucru la început de epidemie. Însă, acum câteva zile în urmă, a apărut un articol al savanților americani în care se afirmă că originile artificiale ale acestui virus sunt absolut imposibile. Ați citit acest articol? V-ați schimbat părerea?

– Acest articol a apărut într-o revistă foarte cotată, „Nature Medicine”. Fără îndoială, articolul este scris foarte bine și meticulos. Însă acesta este în întregime dedicat genelor structurale ale acestui virus și nu se spune niciun cuvânt despre segmentul său reglator. Savanții indieni, apropo, au găsit structuri asemănătoare cu cele ale HIV, anume în partea structurală a virusului – cât de mult aceasta corespunde realității nu vă pot spune. Oricum, articolul din „Nature Medicine”, în general, nu abordează segmentul reglator al acestui coronavirus, iar mie mi se pare că schimbările în codul genetic al acestui virus au loc anume în acest segment reglator.

– Adică, totuși considerați că acest virus poate avea o proveniență artificială?

– Consider că nu o putem exclude. Acesta se comportă foarte neobișnuit. În lume există un număr finit de virusuri care contaminează oamenii. De obicei, în baza simptomelor bolii putem să ghicim aproximativ virusul care o cauzează. Desigur, nu absolut exact, însă putem să spunem: dacă simptomele arată astfel, acesta, cel mai probabil, este unul din virusurile de gripă, atunci când este diaree – un alt tip de vuris, atunci când sunt erupții – căutăm herpesvirusuri. De aceea, atunci când știm că boala este cauzată de un coronavirus, aceasta are un anumit parcurs. Însă acest coronavirus are o cu totul altă imagine, de parcă ar fi un nou tip de boală.

Atunci când tabloul clinic al virusului este atât de diferit de alte virusuri de același tip, aceasta, cel puțin, arată straniu. În ceea ce ține de codul său genetic – mi-am dedicat mai mulți ani biologiei moleculare și geneticii, m-am ocupat de clonare și am utilizat diferite părți ale virusurilor pentru ingineria genetică – este o practică foarte răspândită. Când am văzut acest lanț (în segmentul reglator), deodată mi s-a părut că acesta nu seamănă foarte mult cu cel natural. Dacă am vorbi doar despre gene de structură, n-aș fi crezut că e ceva straniu cu acest virus. Însă trebuie să privim genomul întreg, fără a exclude și alte părți ale lui. Probabil, vom găsi acolo răspunsul. Însă este doar părerea mea. Cât mai mulți oameni ar trebui să analizeze acest virus. Acel protocol de testare pe care îl propunem este îndreptat anume spre acest segment de reglare. Aș dori ca toți cei care se ocupă de testare, să-l privească și să spună, ce cred ei despre acesta.

Sonia Pekova

– Acest virus nu se comportă nici ca un coronavirus obișnuit, nici ca un SARS?

– Desigur, el seamănă mai mult cu SARS, decât cu un virus obișnuit, pentru că coronavirusul obișnuit va provoca o răceală sau o durere în gât cu care veți umbla câteva zile și vă veți însănătoși. Aceasta nu are de-a face cu acest virus SARS-CoV-2. SARS a fost cu noi în jur de un an și a dispărut. Iar acest virus, datorită capacității sale înalte de mutație, mă tem că va rămâne cu noi pentru mai mult timp.

– Ce să facem? Care sunt cele mai oportune modalități de luptă cu acesta?

– Cei care elaborează acum vaccinul vor încerca, probabil, să facă astfel ca el să acționeze asupra unui număr cât mai mare de variante cunoscute ale acestui virus. Dacă vom reuși să vaccinăm pe larg populația și să nimicim majoritatea variantelor sale, probabil, vom învinge. Însă dacă, așa cum presupun, problema constă în segmentul reglator, atunci virusul poate fi învins prin deconectarea acestui segment. Dacă îl vom scoate din funcțiune, virusul va pieri. Astfel, probabil, vom fi nevoiți să trecem la terapia genetică, la vaccinuri ADN sau ceva asemănător – de tip molecular și nu imunologic.

– Asemenea vaccinuri deja există?

– Deocamdată cu ele se experimentează. Este un lucru absolut nou, însă, probabil, acest virus va cauza o dezvoltare rapidă a acestui domeniu al medicinei.

– Ce credeți despre teoria că acest virus, cu timpul, în urma mutațiilor, va deveni mai puțin periculos și, într-un sfârșit, poate, se va transforma chiar într-un virus tot atât de inofensiv ca și acele coronavirusuri care provoacă răceala obișnuită?

– Ar fi minunat, însă, deoarece are un potențial de mutație foarte înalt, unele mutații pot fi mai puțin periculoase, iar altele, dimpotrivă, mai active biologic. Este posibilă dezvoltarea în ambele direcții. Cel mai mult aș vrea, desigur, ca el să moară și să dispară.

– Am văzut o ipoteză conform căreia din cauza faptului că izolăm cele mai grave cazuri, virusurile care le cauzează, nu pot să se răspândească mai departe, dar se răspândesc acelea care cauzează boala cu simptome ușoare sau care decurge invizibil.

– Da, organismul, probabil, va putea să conviețuiască cu mutațiile mai puțin periculoase, ele vor intra în categoria coronavirusurilor obișnuite de răceală și unele tulpine vor rămâne cu noi pentru totdeauna. Însă ar fi grozav dacă am putea să învingem chiar și aceste tulpine pentru ca acest virus să dispară cu totul.

– De ce acest virus nu afectează aproape deloc copiii?

– Am o teorie în acest sens. Nu știu dacă este corectă sau nu, însă mi se pare logică. Există un fenomen care în virologie se numește excepția superinfecției. Când o celulă este infectată cu un virus al unui anumit grup și acest virus este relativ inofensiv pentru organism, virusurile mai periculoase din același grup nu mai pot intra în această celulă. Virusul care a ajuns acolo primul „închide ușile” celulei și le spune altora: „Este ocupat aici, nu se poate”. Prin urmare, dacă în celulă intră un coronavirus inofensiv care provoacă răceala, și care la copii este întotdeauna prezent în căile respiratorii – iată de ce copiilor mereu le curg mucii – SARS-CoV-2 nici nu o va zgâria, ca să zic așa, pentru că ea este ocupată. Cred că acest lucru ar putea fi adevărat, deoarece nu a fost descris încă niciun caz de dezvoltare severă a bolii la copii mici și niciun deces. În același timp, copiii sunt mereu bolnavi, astfel încât acest lucru este mai puțin probabil cauzat de imunitatea lor specială. Acest fenomen, excluderea suprainfecției, este descris, de exemplu, în cazul arenavirusurilor patogene scăzute. Acest lucru este foarte rar, dar poate că în acest caz îl vedem.

– Au apărut știri despre primul copil decedat mai mic de un an la care a fost detectat coronavirusul. În SUA. Dar, într-adevăr, încă nu este clar dacă coronavirusul are vreo legătură cu moartea acestui copil sau dacă a murit dintr-un motiv cu totul diferit.

– Va trebui să vedem, însă ar fi doar primul caz, în ciuda faptului că pe lume există un număr imens de copii. Copiii au un fel de protecție super-eficientă și aceasta cu siguranță nu este imunitatea lor, deoarece imunitatea lor abia se construiește și ei sunt mereu bolnavi.

– Epidemiologul american Ralph Beyrick a sugerat următorul lucru: este posibil ca toate coronavirusurile, inclusiv răcelile obișnuite, să fie fatale pentru un adult dacă se infectează pentru prima dată. Dar, de vreme ce ne îmbolnăvim de ele cu toții din copilăria timpurie, se dezvoltă imunitatea, iar la vârsta adultă boala este deja foarte ușoară. Ce credeți despre aceasta?

– Probabil. Știm însă că virusurile care trăiesc pe membranele mucoase și nu intră în fluxul sanguin, din care fac parte și coronavirusurile obișnuite, infectează tractul respirator superior sau intestinele, atât la oameni, cât și la animale. Anticorpii acestor virusuri se produc în sânge: numărul de limfocite B care produc anticorpii crește. Când avem de-a face cu un virus care trăiește pe membranele mucoase, aceștia sunt anticorpi IgA, iar această imunitate mucoasă este foarte slabă. Existența limfocitelor B, care și-ar fi amintit întâlnirea lor cu coronavirusul mucoaselor timp de mai mulți ani, mi se pare puțin probabilă. Coronavirusurile obișnuite nu provoacă un răspuns imun cu adevărat puternic, deoarece, în primul rând, sunt slab imunogene și, în al doilea rând, trăiesc pe mucoase. Când un virus se răspândește în sânge, limfocitele B se ciocnesc direct cu acesta. Iar pe mucoase, virusul se află departe de ele. Prin urmare, împotriva acestor boli avem întotdeauna nevoie de vaccinări repetate.

– Ce ar trebui să facă guvernele în situația actuală?

– Întrucât aceasta este o boală complet nouă, despre care nu știm practic nimic, trebuie mai întâi să testăm pentru a înțelege unde apare acest virus și cum se răspândește. Trebuie să înțelegeți cum acesta funcționează. Văd că există o parte semnificativă de oameni care au o concentrație foarte înaltă de virus în tractul respirator superior și care, totodată, nu au niciun fel de simptome. Aceasta este o veste grozavă. Multor oameni, acum, sub acest val de vești proaste, li se pare că coronavirusul este un fel de boală mortală. Nu trebuie să gândim așa. Oamenii trebuie să știe că multe persoane cu un diagnostic pozitiv tolerează cu ușurință infecția și au doar simptome ușoare ale bolii sau chiar deloc. Este necesar să colectăm cât mai multe date, totul se schimbă foarte rapid chiar în fața ochilor noștri. De exemplu, la început, nu credeam că acest virus ar putea muta, dar acum vedem că poate. Întotdeauna aflăm ceva nou despre el. Mi se pare foarte important faptul că guvernul ceh a permis testarea coronavirusului la un număr maxim de laboratoare care pot face acest lucru. La început, existau puține laboratoare de testare și, dacă ar fi rămas așa, ar fi fost o mare greșeală. Mulțumim guvernului că ne-a permis să testăm și să colectăm date, deoarece aceste date sunt extrem de importante.

– Introducerea carantinei este corectă sau, așa cum spun unii, aceasta este de prisos?

– Carantina, desigur, nu este de prisos. Ea servește la limitarea răspândirii virusului în rândul populației. Însă acest lucru trebuie să țină pasul cu capacitatea de a testa eficient, astfel încât să nu scăpăm cu vederea persoanele care nu au simptome, dar care răspândesc virusul. La început, carantina a constat doar în izolarea pacienților cu semne clinice: dispnee, dureri toracice, febră și a celor cu care ei au comunicat. Dar s-a dovedit că unele persoane fără simptome au virusul. Astfel, carantina trebuia introdusă pentru toată lumea. Carantina este una dintre cele mai eficiente măsuri de luptă cu epidemiile. Izolarea focarelor de răspândire a virusului este cea mai bună șansă de a-l învinge. Este minunat faptul că sunt introduse măsuri de carantină, deși, cu timpul, ele trebuie schimbate și, eventual, slăbite. De exemplu, nu are sens ținerea sub carantină a celor neinfectați, dar ei pot fi detectați doar prin testare. După cum spune șeful OMS: testează, testează și testează. Nu există altă cale. Pentru a putea lăsa oamenii sănătoși să lucreze, deoarece statul nu poate exista mult timp, în situația în care toată lumea stă acasă și nu lucrează.

– Cum trebuie să se comporte oamenii obișnuiți? Trebuie să poarte măști? Mănuși de unică folosință?

– De purtat măștile, desigur, trebuie. Cel puțin din grijă pentru ceilalți. Atunci când vorbim, din gură zboară picăturile mici și, dacă suntem infectați, atunci fiecare astfel de picătură este acoperită de numeroase virusuri. Dacă sunt într-o mască, aceasta va reține, cel puțin, cea mai mare parte dintre aceste picături. În cazul unui contact personal, o mască este absolut necesară pentru ca persoana să nu-i infecteze accidental pe cei cu care comunică. În ceea ce privește respiratoarele, aceștia ar trebui să fie la cei care se află în prima linie de pericol: medici, pompieri, polițiști, oameni care lucrează în magazine, la casă – cei fără de care societatea, pur și simplu, nu poate funcționa. Ei trebuie să posede mijloace de protecție mai sigure. Dar oamenii simpli nu ar trebui să iasă afară fără mască pentru a nu-i pune pe ceilalți în pericol.

– Batistele, eșarfele, fularele sunt potrivite în loc de mască?

– Este mai bine decât nimic. Tot ce oprește cele mai mari picături care zboară din gurile noastre atunci când vorbim este bine.

– Cum să se comporte o persoană atunci când are nevoie să atingă ceva într-un loc public? Butoanele liftului, mânerul ușii, ceva din magazin?

– Ca de obicei. Dar nu trebuie de apucat cu mâna asemenea lucruri ca, de exemplu, pâinea fără ambalaj. Iar când ajungeți acasă, spălați-vă bine pe mâini cu săpun sau cu un dezinfectant – și e bine. Nu este nevoie să vă panicați și să vă pierdeți capul.

– Se spune că oamenii permanent își ating fața: nasul, buzele... Nu este periculos dacă o persoană atinge ceva în stradă și apoi își freacă nasul cu aceeași mână?

– Atingerea feței este un obicei prost și foarte răspândit. Trebuie să ne legăm imaginar mâinile de corp și să nu atingem fața, deoarece gura, nasul și ochii sunt porți pentru virus. Unii, spre exemplu, își ating permanent fața cu mâinile când citesc. Nu o atingeți!

– Unii recomandă cu o mână să fie atinse lucrurile de pe stradă sau din magazin, iar cu cealaltă să scarpine acolo unde îi mănâncă. Are sens acest lucru sau este deja peste măsură?

– Pur și simplu, nu atinge fața. Dacă vreți foarte tare să scărpinați ceva, făceți-o cu mâneca. Trebuie să minimizați atingerea cu mâna dvs. și a celorlalți. Cel puțin până nu le spălați.

– Care este părerea dumneavoastră asupra dezbaterii cu privire la posibilitatea de a lua sau nu soluții antiinflamatoare nesteroidiene de tipul ibuprofen și aspirină care par să suprime imunitatea? Și invers, ce credeți despre administrarea de imunostimulatoare?

– Sunt un „șoarece de laborator”, nu sunt medic de clinică, așa că nu sunt un expert aici. Dar se știe că la cei care mor din cauza acestei boli se observă fibroza pulmonară. Aceasta este o consecință a răspunsului imunitar excesiv la agentul patogen, atunci când organismul încearcă să repare plămânii și, ca urmare, țesutul subțire care servește pentru schimbul de oxigen cu sângele devine dens și impermeabil, după care plămânii nu mai pot face față, iar din această cauză apar problemele cardiace. Prin urmare, o mică și prudentă imunomodulare ar fi potrivită. Dar avem foarte puțină experiență cu această boală. Trebuie să colectăm în permanență informații. Încă nu știm ce ajută și ce nu ajută. În orice caz, nu sunt un expert aici și nu pot da recomandări. Specialitatea mea sunt moleculele, iar aceasta este o întrebare pentru imunologi.

– Ce părere aveți despre ipoteza conform căreia amploarea și viteza epidemiei din diferite țări depind de existența vaccinărilor universale împotriva tuberculozei, BCG?

– Bacilul Koch este un agent patogen intracelular și, prin urmare, este necesară imunitatea celulară pentru a-l învinge. Deci nu este neapărat un nonsens. Însă acum există multe teorii similare, nu le-am studiat pe toate și nu am o opinie rezonabilă cu privire la acest subiect.

– În opinia dumneavoastră, cu cât sunt mai mulți infectați astăzi în Cehia decât arată statisticile oficiale?

– Laboratorul nostru se ocupă în principal de testarea celor care nu au indicații directe pentru testare: febră, tuse și așa mai departe, deși ajutăm spitalele și testăm pacienții cu simptome. Conform propriilor noastre date, reiese că printre cei care ne contactează fără niciun simptom, 5 % sunt infectați. Datele oficiale publicate înainte de începerea testării în masă au fost probabil subestimate, deoarece au fost testați doar cei care aveau simptome. Astfel, încât cifrele reale ar trebui să fie mai mari. Aș adăuga aproximativ 5 % la datele oficiale.

– Deci, doar cu câteva procente și nu de 10 ori mai mulți bolnavi?

– Nu, nu cred că sunt de 10 ori mai mulți.

– Severitatea bolii depinde de felul în care persoana s-a infectat: prin picături aeriene, prin tractul respirator sau prin contact?

– Această infecție se transmite în principal de picăturile aeriene, așa încât depinde de cât de infectată este persoana care vă infectează. Dacă în corpul său există deja foarte multe virusuri, el vă va transmite mai multe virusuri prin picături. Dar dacă cineva, fiind foarte bolnav, și-a suflat nasul într-o batistă, pe mână rămânâdu-i muci, iar el a apucat de mânerul ușii pe care l-ați apucat și dumneavoastră, apoi v-ați scărpinat nasul cu această mână – și acesta este un mod foarte eficient de a vă infecta.

– Ne putem aștepta la o slăbire a epidemiei vara, când se va încălzi?

– Nu știu. Epidemia a afectat și țările cu o climă caldă. Trebuie să vedem, cum aceasta se va dezvolta acolo. În principiu, infecțiile respiratorii sunt într-adevăr supuse fluctuațiilor sezoniere și ar fi grozav dacă epidemia ar scădea vara. Dar ne-am ciocnit cu acest virus pentru prima dată și nu știm cum se va comporta.

– Cât de mult credeți că va dura asta? Pentru ce să ne pregătim?

– Epidemiile de boli respiratorii nu durează săptămâni, ci luni. De obicei, timp de 2-3 luni. Dacă acest virus va muta mult, epidemia va mai dura. Vom vedea.

– Deci, către luna mai aceasta cu siguranță nu se va încheia?

– Dacă aș fi prezicătoare cu o minge de cristal, aș răspunde cu siguranță. Poate că în mai epidemia va continua și se va sfârși vara. Sau poate, de acum încolo, acest virus va fi întotdeauna cu noi.

– Ați vrea să adresați câteva cuvinte cititorilor și ascultătorilor noștri?

– Cu siguranță. Chiar dacă virusul trece printr-o permanentă mutație, ceea ce nu este cea mai bună veste pentru noi, vreau să le spun tuturor cititorilor că coronavirusul nu este deloc o condamnare la moarte. Majoritatea persoanelor infectate cu acest virus trec prin acest lucru absolut normal. Mulți nici nu ar fi știut că îl au, dacă nu treceau testele. Mi se pare cel mai important că oamenii sunt cât se poate de calmi, nimeni nu a fost nervos sau grăbit. Respectați regulile de carantină, purtați măști, pentru a nu-i infecta accidental pe ceilalți și încercați să trăiți o viață normală cât este aceasta posibil acum. Trebuie să așteptăm, nu ne mai rămâne nimic altceva. Rămâneți optimiști, nu pierdeți simțul umorului și, sper, în vară vom ieși din asta, iar acest lucru va rămâne doar în amintirile noastre și nu se va mai întâmpla niciodată. Le doresc tuturor acest lucru.