Președintele rus, Vladimir Putin, și liderul chinez, Xi Jinping, au semnat la Beijing o serie de acorduri menite să aprofundeze relațiile strategice și economice.
Însă, în ciuda promisiunilor repetate de prietenie și coordonare strategică, vizita de stat din 20 mai s-a încheiat fără niciun progres în ceea ce privește gazoductul „Puterea Siberiei-2”, proiectul de miliarde de dolari pe care Moscova mizează pentru redirecționarea exporturilor sale de gaze spre est, după ce Europa nu le mai vrea, din cauza invaziei rusești în Ucraina.
Negocierile s-au blocat în repetate rânduri din cauza prețurilor, a costurilor de construcție, a volumelor de aprovizionare și a preocupărilor Beijingului cu privire la o dependență prea mare de energia rusă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că „parametrii de bază ai înțelegerii” pentru gazoduct sunt stabiliți, inclusiv traseul și metoda de construcție. El nu a oferit însă detalii suplimentare și a spus că nu există un calendar clar pentru acest megaproiect, deoarece „unele nuanțe rămân de rezolvat”.
O declarație comună emisă după întâlnire a menționat doar că Putin și Xi „au convenit să continue aprofundarea relațiilor de parteneriat cuprinzătoare în domeniul energiei” și „să aprofundeze colaborarea reciproc avantajoasă în domeniile petrolului, gazelor și cărbunelui”.
„Rusia are nevoie de veniturile din comerț mult mai mult decât China are nevoie de energia rusă”, a comentat pentru Europa Liberă (RFE/RL) Henrik Wachtmeister, cercetător la Centrul pentru China al Institutului Suedez de Afaceri Internaționale.
Cei doi lideri au semnat o declarație comună privind consolidarea în continuare a „parteneriatului cuprinzător și a interacțiunii strategice” și o altă declarație care promovează o „ordine mondială multipolară”, prezidând totodată semnarea a cel puțin alte 20 de acorduri care se referă la comerț, tehnologie și cooperare mai largă.
Întâlnirea a avut loc la doar patru zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a părăsit Beijingul.
„Momentul acestei vizite a fost cu adevărat oportun pentru Beijing”, a declarat pentru RFE/RL Temur Umarov, cercetător la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia din Berlin. „China pare astfel centrul lumii, locul unde au loc cele mai importante întâlniri geopolitice.”
Xi și Putin la o expoziție consacrată relațiilor bilaterale, la Beijing, pe 20 mai.
„Bastioane strategice”
Absența unor progrese concrete în privința conductei a subliniat dezechilibrul fundamental care planează asupra relației ruso-chineze.
„Rusia are puțini cumpărători alternativi [de energie] și își vinde petrolul la prețuri reduse din cauza sancțiunilor”, a spus Wachtmeister. „China are mai mulți furnizori și este, în general, o economie mult mai mare.”
Vorbind în timpul unei ceremonii de semnare la Marea Sală a Poporului, Xi a spus că China și Rusia trebuie să rămână „bastioane strategice una pentru cealaltă” și a promis o coordonare mai strânsă în domenii precum inteligența artificială și inovarea tehnologică.
China și Rusia ar trebui, de asemenea, să acționeze ca „mari puteri responsabile” și să se opună „tuturor formelor de intimidare unilaterală și acțiunilor care inversează cursul istoriei”, a mai spus Xi.
Putin, vorbind după Xi, a spus că Rusia este pregătită să continue livrările neîntrerupte de petrol și gaze către China și a descris comerțul bilateral ca fiind ferit de „influența externă” și de instabilitatea piețelor globale.
Summitul a proiectat o imagine a unei alinieri politice tot mai profunde între Beijing și Moscova, într-un moment în care ambele sunt din ce în ce mai mult în conflict cu Occidentul.
Însă relația a devenit semnificativ mai puțin echilibrată de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Vizita lui Putin la Beijing a venit la doar patru zile după cea a lui Trump.
China este acum cel mai mare partener comercial al Rusiei și achiziționează aproape jumătate din exporturile rusești de petrol. Firmele chineze au devenit, de asemenea, furnizori din ce în ce mai importanți de bunuri de consum, echipamente industriale și tehnologii cu dublă utilizare care, potrivit oficialilor occidentali, contribuie la susținerea bazei militar-industriale a Rusiei.
Beijingul a negat că ar oferi asistență militară letală Moscovei și afirmă că controlează strict exporturile de produse cu dublă utilizare.
Chiar și așa, analiștii spun că dependența crescândă a Rusiei de comerțul, tehnologia și finanțarea chineze a transformat ceea ce Kremlinul a descris odată ca un parteneriat între egali într-o relație mult mai asimetrică.
„Există dependențe crescânde din partea rusă, iar China se înclină mai mult spre Rusia pentru energie din cauza războiului din Iran”, a spus Umarov. „Dar, din punct de vedere structural, relația lor este durabilă și nu pare să se schimbe.”
Războiul din Iran reînvie dezbaterea privind aprovizionarea cu gaze rusești
Războiul din Iran și perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz au accentuat îngrijorările de la Beijing cu privire la securitatea energetică și la volatilitatea reînnoită a piețelor globale de petrol și gaze.
Moscova a încercat să folosească criza pentru a sugera că aprovizionările suplimentare cu energie pe cale terestră din Rusia ar reduce dependența Chinei de rutele maritime vulnerabile.
O navă-cisternă rusească pentru transportul gazului natural lichefiat (GNL) sosind la terminalul de GNL din orașul Nantong, provincia Jiangsu, din estul Chinei (imagine de arhivă).
Rusia insistă de ani de zile pentru finalizarea proiectului conductei „Puterea Siberiei-2”, care ar transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Siberia de Vest către China, prin Mongolia.
Un memorandum semnat în septembrie 2025 între Gazprom și companiile chineze din domeniu a fost prezentat de oficialii ruși ca o realizare majoră, dar el nu este un acord final obligatoriu. Detaliile cheie rămân nerezolvate, iar summitul din mai nu a prilejuit niciun anunț privind proiectul.
Rusia este deja cel mai mare furnizor de gaze prin conducte al Chinei datorită conductei „Puterea Siberiei-1”, care a început să funcționeze în 2019 în cadrul unui acord de 30 de ani, în valoare de 400 de miliarde de dolari. Rusia este, de asemenea, al treilea furnizor de gaze naturale lichefiate al Chinei, după Australia și Qatar.
În același timp, China și-a extins achizițiile de țiței rusesc la preț redus de când au fost impuse sancțiuni occidentale asupra Moscovei în urma invaziei Ucrainei din 2022. Conflictul din Iran și perturbările din Strâmtoarea Ormuz au cauzat, la rândul lor, achiziții suplimentare de petrol și gaze naturale lichefiate din Rusia de către China.
Cu toate acestea, analiștii spun că este puțin probabil ca Beijingul să se grăbească să se angajeze într-un nou proiect major de conductă.
China a petrecut ani de zile diversificându-și importurile de energie, în timp ce a crescut producția internă de petrol și gaze și a extins rapid sectoarele de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, energia eoliană și vehiculele electrice.
„Într-un fel, Rusia este soluția, dar o soluție prea lentă pentru China, mai ales dacă războiul din Iran se va rezolva în următoarele câteva luni”, a declarat pentru RFE/RL Michael Kimmage, directorul Institutului Kennan, un think tank cu sediul la Washington.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te