Prin ordinul emis la 25 septembrie, SIS a cerut furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din R. Moldova la site-ul nuacum.eu, care conține îndemnuri la un vot negativ la referendumul despre aderare la UE din 20 octombrie, dar și la șase site-uri ruse: ng.ru; gazetacrimea.ru; crimea.gov.ru; crimea.ria.ru; crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.
Blocarea a fost comentată, chiar pentru RIA, de deputatul rus Leonid Kalașnikov, șeful comitetului Dumei ruse pentru relații cu statele CSI. Potrivit lui, blocarea ar fi avut loc din nevoia de a limita influența Rusiei înaintea alegerilor moldovene. „Ei (autoritățile de la Chișinău – n.r.) își rezolvă propriile obiective. Acum ei merg spre alegeri și, bineînțeles, că au nevoie să deconecteze Rusia”, a spus Kalașnikov.
La mijlocul lunii iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din octombrie din R. Moldova și de a le contesta rezultatul, dacă nu ies cum ar intenționa Kremlinul.
- Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova
Semnatarii comunicatului mai spun că Moscova lucrează deja, pe multiple căi, la discreditarea actualei guvernări, prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.
Înaintea localelor din 2023, SIS a ordonat blocarea a zeci de site-uri despre care a spus că ar prezenta „pericol” pentru spațiul informațional moldovean. Atunci, mai mulți experți au spus Europei Libere, care a observat că site-urile „blocate” sunt accesibile în continuare, că metoda de blocare (DNS-blocking) folosită de autoritățile moldovene nu este eficientă.
- Te-ar putea interesa și: SIS și MAI vor putea bloca paginile web cu „caracter infracțional”. Cum ar putea avea loc procesul
Anul acesta, Parlamentul a aprobat un amendament legislativ, prin care a stabilit instituțiile care au dreptul de a sista accesul la conținut online cu „caracter infracțional” în R. Moldova. Acestea sunt Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate.
Noul proiect de lege spune că blocarea accesului la acest conținut (sau chiar eliminarea lui de pe o pagină web) se va realiza după mai multe principii, inclusiv cel al proporționalității. Autorii conținutului blocat vor trebui informați cu privire la motivele și căile de atac, iar nevoia de a menține interdicția se va revizui periodic.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te