Linkuri accesibilitate

Cât de „blocate” au fost site-urile „periculoase”, după cererea SIS


Cele mai multe site-uri, blocate de autoritățile R. Moldova în perioada stării de urgență, fac parte din mass-media de propagandă pro-rusă
Cele mai multe site-uri, blocate de autoritățile R. Moldova în perioada stării de urgență, fac parte din mass-media de propagandă pro-rusă

A doua zi după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat la 30 octombrie blocarea a încă 31 de site-uri pe motiv că ar prezenta „pericol” pentru spațiul informațional moldovean, o bună parte din ele rămân accesibile.

Anunțul SIS ridică la peste 50 numărul site-urilor interzise în R. Moldova în ultimele două săptămâni înainte de alegerile locale din 5 noiembrie, pe care autoritățile spun că încearcă să le protejeze de interferențe ilegale, inclusiv din partea Rusiei. Dar experții pun la îndoială eficiența măsurii.

Metoda de blocare la care apelează autoritățile (DNS-blocking) este una „ineficientă”, susține Vitalie Eșanu, specialist și antreprenor în domeniul IT.

Cum încearcă SIS să blocheze site-urile

După ce SIS desemnează un site drept „pericol” pentru spațiul informațional moldovean, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) solicită tuturor furnizorilor de internet din R. Moldova să blocheze accesul la aceste site-uri. Tot ANRCETI trebuie să monitorizeze dacă accesul este blocat în practică.

Expertul Vitalie Eșanu spune că să soliciți furnizorilor de internet să blocheze anumite site-uri este cea mai simplă metodă la care se poate apela. Dar aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință atât de utilizatori prin intermediul motoarelor de căutare ca google, cât și de administratori, care pur și simplu pot crea site-uri oglindă, cu alte adrese.

O altă metodă, dar aplicabilă doar în cazul site-urilor cu domeniu moldovean (.md) ar fi ca ANRCETI să ceară registratorului național al domeniilor de internet să blocheze adresele respective. „Atunci, site-ul este practic blocat 100%”, spune Eșanu, iar singura posibilitate de eludare a restricției ar fi schimbarea adresei și mutarea ei pe un domeniu internațional.

Pe 31 octombrie, seara, majoritatea site-urilor pe care SIS le-a dorit blocate mai erau accesibile din biroul de la Chișinău al Europei Libere, iar unele puteau fi găsite la alte adrese.

Riscul unor abuzuri

„Este foarte greu să blochezi un site”, susține Vitalie Eșanu. El mai spune că, în afară de faptul că metodele actuale sunt ineficiente, faptul că SIS și ANRCETI au împuterniciri în domeniul cenzurii internetului poate duce la abuzuri. El crede că astfel de hotărâri trebuie luate doar în baza unui proces de judecată.

În lista publicată de SIS pe 30 octombrie a site-urilor care trebuie blocate se găsesc și cele ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi. Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie. Posturile vizate au respins acuzațiile și s-au plâns de încălcarea libertății de exprimare.

„Măsura vine într-un context foarte specific, în contextul unor pericole regionale. Însă trebuie să constatăm fără echivoc faptul că este o limitare a dreptului la libertate de exprimare într-o anumită măsură”, consideră Sergiu Bozianu, expert în domeniul media.

Implicații politice înainte de alegeri

Suspendarea licenței celor șase posturi TV a fost criticată și de unele organizații media, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent sau Amnesty International Moldova. Acestea au cerut „autorităților să comunice argumentele și probele ce au stat la baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a R. Moldova”.

Prin decizia din 30 octombrie, SIS a extins lista site-urilor blocate de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, despre care spune că au fost folosite pentru a genera „conflicte sociale” în favoarea Rusiei sau a persoanelor sancționate internațional.

Analistul politic Ion Țăbârță crede că autoritățile sunt obligate să intervină pentru a preveni dezinformarea. El aduce exemplul statelor baltice, membre ale UE și NATO, care „în trecut au intervenit mult mai dur”. Dar Tăbârță mai crede că blocarea de noi site-uri în timpul campaniei electorale oferă motive „opoziției politice să se victimizeze” pentru a obține câștiguri politice.

XS
SM
MD
LG