Soarta presei locale după pandemie: incertă

Din cauza provocărilor economice, antreprenorii au renunțat întâi de toate la publicitate - pâinea din care trăiește presa locală, în special cea independentă. Ce soluții au la îndemână jurnaliștii din teritoriu? O întrebare la care a căutat răspuns stagiara Europei Libere, Ilinca Televca:

Soarta presei locale după pandemie: incertă

Din cauza pandemiei de COVID-19, presa, spre deosebire de unele bresle care și-au putut sista activitatea, a trebuit să lucreze în ritm alert. Munca peste program nu a adus însă și remunerarea cuvenită, spune directorul ziarului „Cuvântul” de la Rezina, Tudor Iașcenco. Jurnalistul constată că în ultimele luni reporterii publicației lucrează mai mult din entuziasm.

Tudor Iașcenco

În cele peste două decenii de când apare săptămânalul „Cuvântul” Tudor Iașcenco nu-și amintește să fi fost atât de îngrijorat de soarta publicației:

„Este incertă, mai ales dacă pronosticurile se adeveresc referitor la faptul că în toamnă am putea să avem un nou val de pandemie. Dar sperăm, chiar dacă varianta print nu va mai avea acea susținere ca până acum. Noi putem să existăm dacă vom avea minim 3500 de abonamente. Cu mai puțin nu vom putea economic susține ziarul print. În această situație vom trece exclusiv la site. Practic site-urile provinciale nu aduc deloc bani, publicitatea se stochează la site-urile mari”.

Va dispărea presa locală din cauza pandemiei? Dimpotrivă, crede jurnalistul Tudor Iașcenco, acum mai mult ca niciodată este momentul când jurnaliștii din teritoriu ar trebui să se „reformeze”. De aceeași părere este și redactorul șef al ziarului „Observatorul de Nord”, de la Soroca, Victor Cobăsneanu. Din martie și până în prezent, publicația supraviețuiește datorită abonamentelor.

Victor Cobăsneanu

Despre publicitate plătită nici nu poate fi vorba. Pentru a-i susține pe cei care erau clienți fideli ai ziarului, Victor Cobăsneanu a decis să le ofere pro-bono spațiu de publicitate.

„Din punct de vedere a publicității am fost la zero, în general nu a existat cerere la publicitate, dar noi am făcut un cadou persoanelor fizice și le-am dat publicitatea gratuit. Noi ne-am dat seama că oamenii au de vândut, de cumpărat și de acordat servicii, dar n-au avut posibilitatea să iasă din casă, căci erau în carantină, de aceea noi o lună n-am luat bani de la oameni pentru publicitatea mică. Eu consider că noi nu avem nevoie de pesimism, oamenii și așa sunt speriați de COVID-19, vreau să cred că ziua de mâine va fi mai bună decât cea de ieri sau de azi. Nu știu care va fi viitorul presei, inclusiv celei locale, dar eu rămân optimist că totul, încet, dar va reveni la normalitate”.

La Soroca, activitatea ziarului a fost afectată și din cauza carantinei, timp de o lună municipiul fiind izolat. Victor Cobăsneanu spune că a trebuit să obțină un permis special ca să poată ieși din oraș pentru a aduce ziarul de la tipografie.

Munca jurnaliștilor a fost îngreunată și din cauza reticenței autorităților, spune Angela Zaharova, producătoarea Elita TV, televiziune care acoperă patru raioane din estul țării, inclusiv localități din stânga Nistrului.

Jurnalista Angela Zaharova

Jurnalista constată că funcționarii publici de la nivel local au preluat cu fidelitate comportamentul celor „de la centru”:

„S-a simțit și în regiuni o mai puțină deschidere a autorităților privind difuzarea și oferirea informațiilor ce ține de numărul de infectați cu COVID-19 sau localitățile din care provin ei. Probabil a fost vorba aici și de o neștiință. Autoritățile locale, ca și cele centrale s-au trezit nepregătite să facă față unei asemenea situații, dar totuși noi am ținut să informăm cetățenii prin diferite metode și am făcut-o. În această perioadă nu am închis serviciul de știri și nu am lipsit nicio zi din fața oamenilor. Dar vreau să spun că trebuia să documentăm câte 5-6 surse ca să putem informa populația despre localitățile contaminate. Cel puțin accesul la informație a suferit”.

Un recent raport al organizației Freedom House constata că în Republica Moldova situația presei a fost în continuă degradare pe parcursul anului trecut, iar evenimentele din primăvara acestui an nu oferă perspective pozitive. Însărcinatul cu afaceri din cadrul Oficiului ambasadei Olandei în Republica Moldova, Floris Van Eijk, spune că a fost uimit să afle că în toată țara nu există un cotidian. Această stare de lucruri ar demonstra că ziarele nu sunt citite și că e foarte dificil să obții venituri din jurnalism.

„Noi în continuare vom ajuta presa independentă cu planuri de afaceri, ca activitatea să le genereze venituri. În prezent, acest lucru este dificil din cauza înțelegerilor de cartel din domeniu care limitează posibilitățile presei să-și obțină partea legitimă din venituri. Însă chiar și în acest context, sprijinim presa să dezvolte modele de afaceri prin care își vor spori veniturile și, în același timp, îi ajutăm să-și îmbunătățească calitatea conținutului, ca acesta să devină mai atractiv și să aibă mai mulți consumatori”.

Într-o recentă dezbatere organizată de Atlantic Council, din Washington, Andrei Eliseiev, expert în cadrul centrului EAST – Eurasian States in Transition, de la Minsk, constată că, pe de o parte, jurnaliștii din Belarus nu s-au confruntat cu o izolare strictă, pentru că autoritățile au ignorat practicile internaționale anti-COVID, în schimb dezinformarea a atins cote îngrijorătoare. Și asta pentru că inclusiv președintele Alexandr Lukașenka s-a numărat printre promotorii falsurilor despre pandemie, constată Andrei Eliseiev:

„Am descoperit mai multe falsuri în această perioadă. De exemplu, instituții media cu reputație dubioasă scriau că NATO a plătit opoziția din Belarus cu 1 dolar pentru fiecare caz de infecție sau că vestul a finanțat opoziția pentru ca aceasta să insiste pe anularea paradei de Ziua Victoriei.

Oamenii s-au pomenit într-o situație foarte complicată: când trebuie să facă față atât dezinformării din exterior, cât și celei din interior, promovată inclusiv de președintele țării”.

Dincolo de provocările cu care se confruntă presa în această perioadă, un lucru e sigur, spun la unison reprezentanții presei: jurnalismul autentic își confirmă utilitatea socială mai ales în situații de criză, când panica și deznădejdea lasă ușa deschisă pentru zvonuri și informații false.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. ”Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția IREX Europe”