Sorin Ioniță: „Clasă politică din R. Moldova folosește banii publici ca să cumpere primari și votanți în campanie” (VIDEO)

Corupția politică diminuează rolul cetățeanului în procesele democratice, generează clientelism și alterează procesul electoral, susține președintele Expert-Forum România, Sorin Ioniță, care a vorbit la Chişinău la conferința internațională „Conjugarea eforturilor împotriva impunității și corupției politice”, organizată de Transparency International Moldova, cu sprijinul fundației americane pentru promovarea democrației în lume, National Endowment for Democracy.

Interviu cu Sorin Ioniță, președintele Expert-Forum din România

Europa Liberă: De ce a ajuns clasa politică să aibă acest sentiment de impunitate, atunci când vine vorba despre corupție?

Sorin Ioniță: „Pentru că nu s-a întâmplat nimic cu ea în trecut, adică n-a fost pedepsită pentru corupție și pentru clientelism, care e ceva mult mai mult decât corupția. Pentru că, să ne înțelegem, nu e vorba doar că niște politicieni bagă bani în buzunar, e vorba de resursele noastre publice care sunt prăduite prin clientelism mult mai mult. Deci, chiar și atunci când nu fură, ei le folosesc prost. Și cumperi foarte puțin. De o sută de lei moldovenești în bugetul public cumperi mai puțin decât ai cumpăra de o sută de lei moldovenești din Germania. Și toată lumea știe asta. Deci, drumul acela mic și prost din Moldova, din sate, costă mai mult decât drumul echivalent din Germania.

Ei reușesc să prăpădească și banii pe care nu-i fură și asta e mult mai grav. De ce? Pentru că nu am discutat foarte clar, pentru că nu am măsurat lucrurile astea cu X și cu Y și să vedem cât ne costă pe noi o clasă politică care nu-i numai hoață, dar e și incompetentă, are orizont pe timp scurt, folosește banii publici ca să cumpere nu servicii pentru oameni, ci ca să cumpere primari și votanți în campanie, că asta fac ei. Indirect, toate fondurile astea publice sunt folosite ca să cumpere primari, ca să-și crească partidul.

Și asta nu e numai în Moldova, asta este în toată regiunea. Așa funcționăm noi, așa am ieșit din comunism, unde nimic nu funcționa, unde erau relații informale, unde se făcea blat, totul se aranja pe sub masă, inclusiv la nivel înalt. Or, astea s-au transmis. Pentru că oamenii ăștia au făcut partidele mai târziu, nu noi ne-am făcut partidele.”

Sorin Ioniţă: votul e pervertit în R. Moldova

​

Europa Liberă: Vladimir Voronin spunea la conferința organizată de Transparency Intrnational că în URSS corupție nu exista, iar cei din sală au comentat imediat că și sexul la fel. Tot dumnealui spunea că marele fenomen al corupției în Republica Moldova a crescut sub atentele priviri ale Uniunii Europene.

Sorin Ioniță: „Mie îmi place de fostul președinte Voronin, fiindcă a devenit un actor antisistem, vine pe la dezbateri, e îmbrăcat informal, spune ce trebuie. Poate facem un ONG împreună și ne apucăm de anticorupție? El pare exact persoana potrivită, pentru că știe sistemul.

Da, deci el are pe jumătate dreptate, în sensul că în fosta URSS, pe vremea când era el ministru în Republica Socialistă Moldovenească nu exista corupție în sensul că ei nu vorbeau de ea, dar fenomenul exista. Exista, cum v-am spus, și la nivelul cetățenilor care trebuiau să trăiască cumva și trăiau de azi pe mâine improvizând. Și exista și în autoritățile publice pe care le controlau, că una scria pe hârtie și planificarea de partid și alta făceau ei. Inclusiv dl ministru de Interne Voronin altfel își conducea milițienii, nu cum scria pe hârtie. Și beneficiau toți din relațiile astea de clan.

Dar exista cuvântul blat, existau multe alte cuvinte pe vremea aia, doar că nu-i ziceau corupție, însă fenomenul exista. Deci să terminăm cu glumele astea. Dar e foarte bine dacă a schimbat barca, dacă s-a sucit acum că nu mai e la putere, dacă vrea să-și abandoneze elita pe care a creat-o și sistemele de clan și să vină alături de societatea civilă. Hai să transparentizăm, să ne spună niște povești: ce s-a întâmplat după anul 2000? Cum s-au făcut lucrurile prin Moldova când era el președinte? De unde au apărut toți cei care conduc Moldova azi? Că mulți au fost sub pulpana lui, nu? De unde au crescut ei?”

Europa Liberă: Cu argumentul cu Uniunea Europeană cum rămâne?

Sorin Ioniță: „Și acela e un argument, aș zice că mai mult de jumătate valid, pentru că într-adevăr ce se întâmplă în Moldova, se întâmplă cu știința Delegației Uniunii, a Bruxelles-ului. Dar întrebarea este: ce poate face Uniunea Europeană, realist vorbind?

Pentru că până una-alta Moldova nu e nici măcar țară membră? Dar uitați-vă la România care e țară membră... Păi, Bruxelles-ul nu te guvernează direct, nici măcar când ești țară membră. Și poate nu vrei să te guverneze. Că dacă ar veni să te guverneze, ai zice că te-a încălecat și te-a făcut colonie și iar n-ar fi bine. Ei nu pot să facă mai mult decât să spună, să-ți dea niște bani cu niște condiții. Nu le respecți, îți iau banii, ceea ce Uniunea Europeană tocmai a făcut anul acesta, în 2018. Ce vreți să facă mai mult în condițiile unei țări independente și suverane?

Nu, răspunderea e a noastră, a cetățenilor și a politicienilor de aici. Eu în România, dvs. aici, în Moldova, să reglăm lucrurile la noi acasă. N-am văzut ca Uniunea Europeană să premieze corupția și să aducă aici sisteme oligarhice sau laundromate de bani cum au venit din alte direcții. Deci, Europa face ce trebuie, dar ea are un mandat limitat. Ea te poate ajuta, dar nu-ți poate băga în traistă. Ea poate să ducă calul la apă, dar nu poate să-l forțeze pe cal să bea apă. Și acolo suntem. Deci, cred că e foarte multă ipocrizie până la urmă în plângerile astea.

Am impresia că stăm degeaba noi, cetățenii est-europeni, abia așteptăm să intrăm undeva într-o uniune ca să avem pe cine da vina că nu merg lucrurile la noi și că noi nu facem ce trebuie la noi acasă. Așa ceva n-o să meargă. Și vedeți că s-a schimbat temperatura și discursul și în Uniunea Europeană, că s-au prins și ăia. Cât au să ne mai care în spate germanii, olandezii, suedezii? Noi pe aici să zicem că hai să facem ca noi, să facem frumos la Bruxelles cu discurs dublu și aici să furăm banii și să pretindem că nu putem din cauza lor și că ei ar trebui să facă mai ceva.

Adică, cum? Eu fur și e vina lui că nu mă oprește, sau cum? Dar n-ar fi o idee bună să te oprești tu din furat întâi, că tot e țara ta?”

​Europa Liberă: De ce în zona noastră vorbim atât de mult despre corupție – în România, Georgia, Ucraina?

Sorin Ioniță: „Pentru că e regula de funcționare pe care am moștenit-o din comunism. Eu țin foarte mult la ideea asta, să terminăm cu asta că comunismul... Nu știu, poate în Germania de Est o fi fost un pic mai birocratic, mai după reguli. Dar la noi, în Balcani și în Uniunea Sovietică, nene, corupția era regula jocului, nu era excepția. Deci, așa funcționa sistemul. Și atunci sigur că ne e greu.

Dar au trecut totuși 30 de ani de când a căzut comunismul. Poate că ar trebui să renunțăm la explicația asta cu „greaua moștenire”? Hai să mai lăsăm moștenirea, că deja a trecut o generație. Avem altă generație și alte generații care vin, care n-au mai prins comunismul, nu mai știu cum e. Și nu, asta nu e o explicație de ce politicieni atât de tineri care sunt la vârful puterii cum e în Moldova – ei n-au fost creați de sistemul comunist, că aveau atunci 10, 12, 15 ani, sunt mulți la putere care sunt relativ tineri la noi, nu avem o gerontocrație nici în România, nici în Moldova, nici în Bulgaria - și atunci, de ce? Ce a fost în acei ani ’90 de a dat naștere unei asemenea generații de politicieni? Nu, hai să ne vedem – cum să zic? – necazurile de la noi din ogradă și să le rezolvăm, că e în puterea noastră de cetățeni.

Ne plângem când trebuie, ieșim și în stradă, și în piață când trebuie. Trebuie să mergem la alegeri, în primul rând, și să votăm. Să votăm, adică nu să stăm acasă. Dar până la urmă și între alegeri trebuie să fim cetățeni activi, presa să fie activă atâta cât se mai poate, să facem un fel de filozofie comună de măsurare a guvernării, să arătăm: până aici e bună guvernarea, de aici e proastă guvernarea, hai să facem ceva. Pe tema X, pe o temă foarte îngustă. Uite, Fondul ecologic, programul „Drumuri pentru Moldova”, primării, întreprinderi publice - să le luăm una câte și să vedem ce nu merge în fiecare.

Eu cred că lucrul acesta se poate face, decât să stăm să ne plângem așa, în general, de cultural și de cultura noastră bizantin-ortodoxă care nu ne permite să fim mai curați și mai puțin corupți. Nu-i adevărat! Se pot schimba lucrurile în zece ani. România aproape că a demonstrat asta, numai că acum vedeți că se fac pași îndărăt cu anticorupția și în România. Dar ce s-a întâmplat a arătat că se poate. Poți să construiești niște instituții, se pot trage niște oameni la răspundere, se fac și greșeli. E inevitabil.”

Europa Liberă: Dar care este rolul omului de rând în toată ecuația asta ca generator de corupție și ca acel care are de suferit de pe urma fenomenului corupției și cel care se lasă momit sau atras de fenomenul corupției în alegeri?

Sorin Ioniță: „E greu pentru mine să dau sfaturi, că nu trăiesc aici, dar cred că cel mai important rol al unui cetățean moldovean este să fie aici și să voteze. Pentru că știm că sunt probleme serioase, și nu-i blamez pe oamenii care pleacă și în special pe tinerii care pleacă, pentru că vor o șansă, că viața e scurtă și că n-ai cinci generații de așteptat până se îndreaptă țara. Dar fără asta nu se poate.

Eu cred că există o Moldovă europeană, modernistă, care vrea tot ce spunem noi aici, vrea, poate și știe și votează, numai că nu e prezentă în Moldova fizic. Este Moldova din diaspora. Și atunci, totdeauna această tabără va fi mai slab reprezentată aici, unde au rămas oamenii mai fără posibilități, mai nostalgici prin forța lucrurilor și a vârstei ș.a.m.d.

Trebuie să generăm o schimbare totuși, pentru că nici nu putem renunța la mecanismele democratice. Deci, fără vot nu se poate, dar sigur că dacă și votul e pervertit, cum o face noul sistem electoral din Moldova, și dacă se va face microtargeting pe la marginile colegiilor cumpărând voturi cu câte o uliță asfaltată până la cimitir care durează șase luni, n-o să iasă bine în alegeri. Și iar o să plângem patru ani după aia. Fiindcă, vedeți, guverne mai dai jos, poate și președinte la un moment dat, dar Parlamentul, de Parlament nu scăpăm, patru ani rămânem cu el. Și în țările noastre parlamentele sunt foarte stabile, nu se pot dizolva.

Este foarte, foarte important ce se întâmplă în februarie în Moldova, e decisiv pentru următorii patru-cinci ani.”