O investigație RISE Moldova arată că există cetăţeni inexistenți care au acte moldovenești, respectiv statut de alegător. Aceste persoane nu au viză de reşedinţă şi e de presupus că ar putea vota pe liste suplimentare, în orice secţie din ţară sau din străinătate. Cum se face că în ciuda existenței unor sentințe ce ar demonstra falsul în acte, aceşti non-cetăţeni sunt alegători cu drept de vot?
În urmă cu aproape două decenii, identități ale unor evrei decedați însușite fraudulos au fost folosite la emiterea de acte pe numele unor moldoveni sau ucraineni care plăteau bani grei pentru a obține viză în Germania. Liderii grupării care au falsificat acte de identitate au fost condamnați, se arată în ancheta RISE Moldova, dar parte de actele de identitate au rămas valabile, iar falșii cetățenii figurează și în prezent în Registrul de stat al populației şi în Registrul de stat al alegătorilor.
După publicarea acestei anchete reportericești, Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a sesizat şi a venit cu o reacție în care spune că registrul alegătorilor preia automat, la zi, informații din registrul populației. Mai mult, funcționarii CEC spun că ei nu au instrumente pentru a corecta manual eventualele nereguli din listele de alegători, responsabili fiind cei de la Agenţia Servicii Publice (n.r. - fostul CRIS Registru comasat cu alte agenții guvernamentale).
Jurnalistul Iurie Sanduţa, autorul investigaţiei, spune însă că a găsit cazuri când unele persoane au fost radiate din registrul populației, în urma unor sentințe judecătorești, dar au rămas în cel al alegătorilor. Sanduţa presupune că listele de alegători sunt întocmite în ajunul alegerilor, în grabă, şi că nu ar fi verificate. Aşa s-ar explica, zice el, apariția sufletelor moarte pe softul despre care se spune că s-ar actualiza zilnic.
„Pentru mine totuşi a rămas cumva ciudată situaţia. Ceva nu merge, deci undeva sistema asta a lor nu funcționează, nu funcționează bine comunicarea asta între instituţii, de fapt, că instituţiile responsabile nu trimit date la timp”.
Secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroae, a precizat pentru Europa Liberă că eventualele nereguli în listele de alegători sunt corectate de Agenţia Servicii Publice, care administrează principala bază de date națională. Astfel, el îi sfătuiește pe cetățenii care cunosc despre eventuale rude decedate ce apar în liste în ziua alegerilor ori persoane care au renunțat la cetățenia R. Moldova să seziseze Agenţia Servicii Publice şi să fie pregătiți să prezinte acte confirmative. Gradul de implicare a cetăţenilor va duce la o calitate mai înaltă a listelor, se arată convins Agrigoroae.
Până în 2014 primăriile erau responsabile de calitatea listelor de alegători, atunci s-a decis să fie înlăturat factorul uman, mizând automatizarea procesului. Nu toată lumea a agreat schimbarea. Fostul membru al Comisiei Electorale Centrale Nicolae Gârbu, spune că CEC s-ar eschiva astăzi să poarte responsabilitate pentru felul în care este întocmită lista de alegători, pasând-o în curtea Agenției de Servicii Publice. El rămâne de părerea că administrația locală ar şti cel mai bine situația din teren.
Nu este o colaborare între administrația publică locală, Registru şi Comisia Electorală Centrală...Nicolae Gârbu
„De-acum dacă noi avem aşa iresponsabilitate a instituțiilor statului, adică nu-şi onorează obligațiunile, şi este vorba de securitatea în genere a statului şi securitatea electorală, dacă se poate spune aşa”.
Europa Liberă: Domnule Gârbu, dar e de presupus că în liste există suflete moarte?
„Ele permanent există, dar este vorba despre altceva – uneori nu reuşesc pur şi simplu, închipuiți-vă dumneavoastră că au mai rămas două luni şi nu se reuşeşte. Nu este o colaborare între administrația publică locală, Registru şi Comisia Electorală Centrală”.
Jurnaliștii de la RISE spun că prin investigaţiile lor vor să atragă atenţia că ceva nu funcționează cu programele automatizate ale CEC-ului. Ei presupun că numărul persoanelor fictive cu drept de vot şi al persoanelor decedate care apar an de an în condicile de la alegeri ar fi mai mare decât au relatat ei. Unii critici au guvernării au mers mai departe, afirmând că s-ar pregăti o eventuală fraudare, invocând diferența de cel puţin 300 de mii de votanţi din registrul alegătorilor şi ultimul recensământ din 2014. Responsabilii de la CEC neagă informațiile vehiculate spunând că în acea diferență sunt incluşi cetăţenii care au emigrat, cei cu reședința în localitățile din stânga Nistrului şi a cetățenilor fără domiciliu sau reşedinţă.
