Sâmbătă 27 octombrie, l-am întîlnit la Praga pe judecătorul, activistul anticorupție și susținător al reformei justiției din România Cristi Danileț, aflat la Praga la o dezbatere despre utilizarea de către judecători a rețelelor de socializare, organizată sub auspciile CEELI. Domnia sa a avut amabilitatea să acorde un interviu postului de radio Europa Liberă, în care a vorbit între altele despre contrarefoma justiției care are loc de o bună bucată de vreme în România.
Cristi Danileț: „Împreună cu mai mulți judecători din foste state comuniste, am alcătuit o rețea sub umbrela CEELI (Central and Eastern European Law Initiative), o organizație sponsorizată de guvernul american pentru implementarea lui rule of law în regiune. Suntem vreo 18 țări adunate. În fiecare țară au auzit de un judecător-doi care sunt mai răsăriți, așa un fel de lideri și-i adună în mod regulat aici, la Praga, și dezbatem diverse teme. Tema pe care o avem astăzi de dezbătut este utilizarea Social Media de către judecători, dacă este ceva indicat sau nu, dacă putem ajuta la îmbunătățirea imaginii justiției sau, din contra, suntem în pericol, dacă vreți, utilizând Social Media și eu sunt unul din speakerii importanți, pentru că foarte des utilizez Social Media – am cont de blog, am cont de Facebook, de Instagram...”
Europa Liberă: Și care e concluzia?
Cristi Danileț: „Avem nevoie de prezența judecătorilor în spațiul public pentru a ne explica reguli banale, elementare despre drept, lume, viață, individ, libertate, lege, dar, în același timp, judecătorii au o obligație de reținere, datorită funcției lor și e nevoie să fie cumva reglementat aspectul acesta al ieșirilor în spațiul public, mai ales că unii judecători amestecă aspectele private cu aspectele publice. Eu, de exemplu, folosesc contul de Facebook doar pentru aspecte publice, niciodată private. Și atunci avem nevoie de o reglementare. Cert este că aceleași reguli pe care judecătorii trebuie să le respecte în offline, în viața obișnuită, sînt desigur de respectat și în online, însă în online lucrurile sunt și mai periculoase, pentru că imaginea sau fotografia, sau filmulețul cu judecătorul rămâne, poate fi interpretată. Și pentru a proteja, dacă vreți, imaginea justiției, este nevoie de niște reglementări.”
Europa Liberă: Acum ar trebui să stăm de vorbă, de fapt, despre lucruri mult mai serioase. Aș face o apropiere între România și Republica Moldova. România este membră a Uniunii Europene din 2007. Înainte de a deveni membră a trebuit să îndeplinească două condiții esențiale – să reformeze justiția și să lupte foarte puternic împotriva corupției. Asistăm acum în România la un fel de contrareformă a justiției și la o încetinire a luptei împotriva corupției, lucruri care aduc România foarte aproape de Republica Moldova într-un fel, pentru că și Republicii Moldova i se spune foarte des, de la Bruxelles, că trebuie să reformeze justiția și trebuie să înceapă temeinic lupta împotriva corupției. Cum vedeți acest paradox – o țară din Uniunea Europeană care se apropie de una din afara Uniunii Europene?
Cristi Danileț: „Într-adevăr, noi când am fost acceptați în Uniunea Europeană, am fost acceptați cu niște condiționalități – reformarea justiției și lupta împotriva corupției au fost extrem de importante, și încă sunt monitorizate la 12 ani după aderare. Din păcate, în momentul de față sunt niște contrareforme într-adevăr în România, pentru că politicienilor nu le convine o justiție independentă și nu le convine un succes al luptei anticorupție care înseamnă că foarte mulți ajung să răspundă pentru faptele lor, or pentru că noi nu avem conceptul acesta de responsabilitate, ei încearcă cumva să controleze justiția. Și dacă nu pot bloca dosarele, atunci trebuie să controleze activitatea judecătorilor, cariera magistraților, în special a procurorilor, și în al doilea rând să elimine din instrumentele legislative pe care magistrații le folosesc. Acesta este de fapt targetul principal al reformelor inițiate în România.”
Europa Liberă: Contrareformelor...
Cristi Danileț: „Sunt contrareforme, de fapt. Or, lucrul acesta este extrem de periculos, pentru că, practic, tot ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani, tot succesul luptei anticorupție – și România era dată drept un exemplu în zonă, în regiune – tinde să devină reversibil, tinde să ne ducem înapoi, înainte, de fapt, de anul 2004, pentru că legile astea ale justiției care s-au modificat în aceste zile sunt legi concepute în 2004-2005, atunci când încheiam procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Același lucru se întâmplă în Republica Moldova. Ei sunt cumva pe un drum spre Europa, dar politicienii, la ei foarte, foarte puternici, pun legi sau reguli pe hârtie, dar în fapt nu se întâmplă nimic. Am fost de multe ori invitat acolo ca expert în Republica Moldova, eu însumi am semnat rapoarte din partea Uniunii Europene pentru Ministerul Justiției, nimic nu se întâmplă.”
Europa Liberă: Ce urmează, ce se întâmplă? Pentru că toată lumea, mă rog, cel puțin la București sau în România, toată lumea este înfricoșată, îngrijorată...
Cristi Danileț: „Și noi suntem la fel, mai ales că ați văzut pentru prima dată, cred, anul trecut, în decembrie, am ieșit pentru prima dată în fața Tribunalului, în septembrie – din nou pe treptele Curții de Apel București și asta rar se întâmplă, poate o dată la zece ani.”
Europa Liberă: Există însă...
Cristi Danileț: „O speranță avem, o speranță avem...”
Europa Liberă: Există voci care spun că nu toți magistrații sunt de acord cu cei care spun că e o contrareformă...
Cristi Danileț: „Nu, eu aș spune că nu toți magistrații sunt curajoși, că ăsta-i adevărul, na, suntem și noi cu viziuni diferite și nu toți pot să fie lideri, dar avem o speranță, pentru că noi suntem parte din Uniunea Europeană și am semnat un tratat de aderare la UE și în baza acestui tratat noi încă suntem monitorizați, iar rapoartele astea din cadrul mecanismului de cooperare și verificare trebuie implementate de România, altfel riscăm nu doar să ne pierdem credibilitatea sau să nu intrăm în spațiul Schengen, ci chiar să pierdem fonduri structurale.
Deci asta ar fi o sancțiune politică, economică, diplomatică foarte gravă, foarte serioasă pentru statul român. Deci, cumva europenii au instrumente pentru forțarea României să reia dezbaterile pe legile justiției, pe codurile penale, pe codurile de procedură penală...”
Europa Liberă: Au instrumente, dar uitați-vă ce se întâmplă în Polonia, uitați-vă ce se întâmplă în Ungaria. Aceste două țări au parcurs cred că același drum pe care îl parcurge acum România. Și, din păcate, Uniunea Europeană nu are niciun fel de instrument...
Cristi Danileț: „...să ne forțeze, da. Era un filosof, Rudolf von Ihering, care spunea așa: „Lupta pentru drept este zilnică, este continuă”. Nu cred că putem spune că am făcut niște legi, am îndeplinit reforma, de acum încolo lucrurile rămân neschimbate. Cel puțin, în partea asta a Europei Centrală și Esteuropeană noi avem o mare problemă cu mentalitatea.
Moștenirea asta comunistă încă produce rezultate negative, de aceea eu cred, și acum vă spun pe termen lung, un plan la care am contribuit și eu, pe termen lung nu există decât o singură șansă să ne educăm tineretul în spiritul legii și legal education, proiectul acesta pe care noi l-am început în România și începem să-l exportăm inclusiv în Republica Moldova – sunt unul dintre promotorii acestui program –, presupune prezența oamenilor legii în rândul tineretului, al copiilor, la școli și de asemenea copiii să vină în tribunale pentru a discuta despre principiile astea sănătoase despre care vorbesc europenii de 300 de ani; noi vorbim de-abia de 30 de ani.”
Europa Liberă: Proiectul este foarte generos, dar înainte de asta trebuie făcut un proces de reevaluare a educației...
Cristi Danileț: „Da, educația în România este un domeniu extrem de problematic, extrem de problematic...”
Europa Liberă: Și dacă nu avem educație ca lumea, cum putem să avem...?
Cristi Danileț: „Suntem într-un cerc vicios, dar nu vreau să spun că nu putem ieși din el, ci trebuie să găsim, trebuie să găsim soluții, dar probabil vor veni în timp. Pe termen scurt, cred că vor fi niște sancțiuni drastice din partea Europei, iar pe termen lung, doar de reformat educația.
Dacă vreți, la justiție am vorbit, am reformat, s-au început acum 10-15 ani reforme în justiție, au fost și pe sănătate, în ultimii doi-trei de zile s-au început, dar pe educație încă nimic. Și astea sunt domenii capitale, aș putea spune, pentru sănătate unei nații.”
Europa Liberă: La sfârșit, aș vrea să revenim în actualitatea strictă. Există la București o procedură de revocare începută de ministrul Justiției împotriva procurorului general, e al doilea proces de revocare a unei înalte personalități din justiție. Care sunt scenariile?
Cristi Danileț: „Din păcate, ministrul Justiției în ultimul an a căpătat niște puteri nemaiîntâlnite din anul 2004 cu privire la cariera procurorilor și politicienii care controlează procurorii automat controlează și dosarele, dosarele pe care le fac procurorii.
În momentul de față, ministrul Justiției a declanșat această procedură, președintele statului va putea să respingă propunerea de revocare doar pe aspect de legalitate. Eu sper ca echipa care este în jurul președintelui, și chiar îi cunosc pe unii dintre ei, au lucrat în justiție, sper să găsească vicii de procedură prin care revocarea să fie respinsă de președinte, dar dacă este cazul, să se ajungă din nou la Curtea Constituțională pentru a se vedea dacă într-adevăr ministrul Justiției poate să aibă atâtea puteri. Eu sunt convins că populația din România nici măcar nu realizează cât rău aduce un ministru care controlează activitatea procurorilor.”
Europa Liberă: Ați pomenit de Curtea Constituțională, dar așa s-a întâmplat și rândul trecut, în cazul...
Cristi Danileț: „...da, în cazul Kovesi. Și atunci a spus Curtea pentru prima dată: „Da, președintele este un fel de notar, semnează ceea ce primește de la clientul său, adică de la ministru”.
Și pe noi ne-a șocat, încă nu ne-am revenit după acea decizie, dar acum recent a fost adoptată, cred că săptămâna trecută, o opinie a Comisiei de la Veneția (care este un organism consultativ, e adevărat, dar extrem de important în reformele judiciare și constituționale din statele membre ale Consiliului Europei), care a spus clar că trebuie reevaluată procedura de revocare a înalților demnitari (mă refer aici la procurori), pentru ca nu ministrul Justiției să aibă o decizie în această direcție. Și eu cred normal că trendul internațional este să se separe justiția de politic, iar prin justiție nu se înțelege doar judecătorii, ci și procurorii. Or, cât timp ai procurorii apropiați de branșa guvernamentală, ai o justiție, cel puțin cea penală, controlată politic. Or, în momentul acela este clar că ai o lipsă de responsabilitate a politicienilor.”
