Speranțele mediului de afaceri și promisiunile guvernului

Cum privește mediul de afaceri la pregătirile făcute de guvern pentru repornirea activități economice și la noile planuri anunțate marți de sprijinire a întreprinderilor și angajaților afectați de măsurile anticoronavirus?

Speranțele mediului de afaceri și promisiunile guvernului

Pentru prima dată de la începutul epidemiei de COVID-19, autoritățile, prin vocea ministrului Economiei, Sergiu Răilean, au enunțat prin cifre sprijinul pe care vor să-l ofere mediului de afaceri, lovit de pandemie. Astfel, antreprenorii vor avea la dispoziție un fond de 100 de milioane de lei, prin intermediul Organizației de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, dar şi prin garanții bancare. Sergiu Răilean a mai spus că 20 de milioane de lei vor fi destinate întreprinderilor care vor dori să-şi vândă produsele online, iar 1,7 milioane vor fi oferite femeilor antreprenoare. Ministrul Economiei a mai propus și măsuri de sprijinire a businessului prin anularea impozitelor pe salariu în cazul angajaților care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență, dar și-au păstrat locul de muncă.

Fără a pune la îndoială ajutorul oferit de stat, președinta Asociației naționale a restaurantelor și a localurilor de agrement, Aneta Zasavițchi, spune că nu este clar încă mecanismul anulării impozitelor și cel de oferire a garanțiilor bancare. De asemenea, nu se știe dacă sumele anunțate de autorități vor fi suficiente pentru a sprijini antreprenorii, or, pentru moment încă nu este clar care este impactul financiar al înghețării afacerilor:

„Nu este limpede pentru moment încă procedura pentru aceste subvenții salariale și, al doilea moment, noi încă nu cunoaștem procedura acelor credite în care statul se oferă să achite pentru noi dobânzile. Or, una din măsuri era că agenții economici pot avea acces la un credit în valoarea fondului salarial pentru lunile decembrie 2019 – ianuarie/ferbuarie 2020, iată pe valoarea acestor trei luni poți accesa un credit, iar dobânda acestuia o va suporta statul. Deocamdată noi nu cunoaștem dacă va fi un număr anumit de bănci la care vom putea să accedem la aceste sume, care este procedura?”

O altă măsură care a intrat de astăzi în vigoare este permisiunea unităților de alimentație publică să vândă produse la pachet și în regim catering. Aneta Zasavițchi spune că este un lucru binevenit mai ales în cazul cafenelelor sau restaurantelor care până acum făceau livrări on-line, prin urmare, oricum activau:

„Avem o categorie de persoane care circulă prin oraș, fie din motive de serviciu sau altă necesitate, trec pe alături și vor o cafea. Noi legal nu aveam voie să o pregătim și deja avem vreo două cazuri în care s-a intrat în situația consumatorului și s-a vândut acea cafea și antreprenorul a fost sancționat de către poliția economică cu 22,500 de lei. Ca să nu ne coste mai mult sancțiunea decât acea cafea am insistat ca să facem această permisiune. Bani din asta nu se prea fac, dar e mai mult o comoditate pentru consumator”.

Ministrul Economiei, Sergiu Răileanu, a declarat marți că antreprenorii care activează în baza patentelor de întreprinzător sunt în vizorul autorităților, fără a oferi însă detalii despre sprijinul ce urmează să-l primească aceștia. În Republica Moldova, la finele anului trecut erau înregistrate peste 11 mii de patente de întreprinzător, iar proprietarii acestora au contribuit la bugetul de stat cu aproape 9 milioane de lei. Jumătate dintre ei sunt comercianți cu amănuntul sau din așa numita industrie a serviciilor de frumusețe. Președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovan, spune că majoritatea afacerilor „și-au închis obloanele”, iar unii antreprenori sunt forțați să facă față cheltuielilor nejustificate:

„Sunt deja cazuri când antreprenorii privați care dețin spații comerciale încearcă să silească micii antreprenori să plătească arenda spațiului, dar este știut că ei nu pot să activeze pentru că țara este în stare de urgență. Aici ar trebui să se întreprindă anumite măsuri, poate chiar cu caracter coercitiv, pentru ca antreprenorii să nu plătească pentru ceea ce nu folosesc. Tot așa pot fi amânate sau excluse taxele locale. Este vorba și de plata impozitului pe venit, adică veniturile care ar putea să le obțină, dacă sunt folosite în dezvoltarea micii întreprinderi, a micului business, ele să nu fie plătite ca impozit pe venit statului”.

Reprezentanții mediului de afaceri, cu care am stat de vorbă, observă o deschidere a autorităților spre micii antreprenori. Ei speră că memoria guvernării nu va fi scurtă, iar promisiunile făcute în aceste zile nu vor fi date uitării odată cu trecerea epidemiei pentru că, fără sprijin, businessul își va reveni mai greu și cu mari pierderi – atât pentru antreprenori, cât și pentru bugetul țării.