După anexarea Crimeei și apoi invadarea Ucrainei de către Rusia, sportivii ruși nu au mai putut participa la competiții internaționale din cauza sancțiunilor occidentale aplicate țării lor. Pentru a-și continua cariera și a participa la Jocuri Olimpice sau la alte turnee importante, mulți dintre aceștia și-au schimbat cetățenia, trecând la echipele naționale ale altor țări: de la Austria, Ungaria, Polonia și Australia până la Georgia și țările din Asia Centrală - acestea din urmă părând să fie printre favorite. Cum s-a schimbat cariera foștilor sportivi ruși și în ce măsură aceștia contribuie la dezvoltarea sportului din țările gazdă? Jurnaliștii de la proiectul Azattyk.Asia și Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL, au căutat răspunsuri.
***
Cel mai mare „exod” al sportivilor ruși a avut loc în patinajul artistic.
La Campionatul European de la Sheffield (Marea Britanie) din ianuarie 2026, sportivii din Rusia au concurat sub steagurile Ungariei, Georgiei, Poloniei, Cehiei, Armeniei, Azerbaidjanului, Germaniei și altor țări.
Unii dintre ei au câștigat medalii:
- Gheorghi Reștenko, născut la Sankt Petersburg și reprezentând Cehia din 2017, a câștigat medalia de bronz la patinaj artistic individual masculin.
- Anastasia Metelkina, născută la Vladimir și care încă se antrenează în Rusia, a câștigat medalia de aur la patinaj artistic în perechi, pentru Georgia.
- Alexei Sviatcenko și Maria Pavlova, care concurează din 2022 pentru Ungaria, au câștigat medalia de bronz la proba de perechi.
- Născut în Sankt Petersburg, Nikita Volodin, care evoluează din 2022 pentru Germania, a ajutat această țară să câștige medalia de argint la proba de perechi, alături de partenera sa germană.
Anastasia Metelkina și Luka Berulava, campioni europeni în 2026 la patinaj artistic, proba de perechi.
Peste câteva zile, la Campionatul celor patru continente de la Beijing, pe 23 ianuarie, patinatoarea Sofia Samodelkina a ocupat locul nouă. Sportiva, originară din Moscova, s-a „transferat” la echipa națională a Kazahstanului în 2024, la doi ani după începerea invaziei ruse în Ucraina.
Sub steagul Kazahstanului, ea a concurat în 2025 la Jocurile Mondiale Universitare, unde a câștigat medalia de bronz, iar la Grand Prix NHK Trophy a câștigat medalia de argint.
Samodelkina participă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano (6-22 februarie), tot pentru Kazahstan. În echipa acestei țări mai sunt trei foste sportive ruse: patinatoarele Ekaterina Golubeva și Kristina Silaeva și schioarea Alexandra Skorokhodova. Toate și-au schimbat cetățenia după invazia Rusiei în Ucraina.
Sofia Samodelkina la Cupa „Pervîi Kanal” a televiziunii de stat din Rusia, în 2023. Atunci a ieșit pe gheață sub steagul Rusiei.
Pentru Uzbekistanul vecin cu Rusia au început să evolueze campionul european la înot juniori Ilia Sibirțev, precum și un alt cuplu de patinatori ruși — Ekaterina Gheiniș și Dmitri Cighirev.
Ekaterina Gheiniș și Dmitri Cighirev, reprezentând Uzbekistanul, în cadrul programului scurt pe perechi la Campionatul Mondial de Patinaj Artistic de la Boston, SUA, 26 martie 2025.
De cinci ori campioană a Rusiei la maraton, Sardana Trofimova s-a transferat în 2022 în echipa naționala a Kârgâzstanului pentru a putea participa la Jocurile Olimpice de la Paris. Acolo a ocupat locul 14.
Atleta Sardan Trofimova, reprezentând Kîrgîzstanul, a câștigat medalia de bronz la Jocurile Asiatice de la Hangzhou în 2022.
Un exod similar a avut loc și în tenisul rusesc.
La Melbourne, în weekendul trecut, s-a încheiat Australian Open – primul din cele patru turnee de Grand Slam ale noului sezon. Victoria în turneul de simplu feminin a obținut-o Elena Rybakina, originară din Moscova, care evoluează acum pentru Kazahstan, după ce, până în 2018, a jucat pentru Rusia.
La fel ca numărul zece mondial în clasamentul masculin, Alexander Bublik, ea și-a schimbat cetățenia în urmă cu câțiva ani.
Elena Rybakina după victoria la Australian Open
În cazul lui Rybakina și Bublik, alegerea în favoarea Kazahstanului a avut și motive financiare. Această țară le-a oferit jucătorilor de tenis sprijin financiar, condiții de antrenament și acoperirea cheltuielilor, ceea ce le-a dat ambilor jucători șansa de a ajunge la un nivel de top. Însă, după începerea invaziei rusești în Ucraina din 2022, tenisul rusesc a pierdut cel puțin încă zece jucători. Acum un an, în februarie 2025, președintele Federației de Tenis din Rusia, Șamil Tarpișcev, a estimat că aproximativ 20 de jucători de tenis ruși ar putea să-și schimbe cetățenia sportivă.
„Avem o mie de jucători care evoluează în străinătate. Oamenii pot pleca să joace pentru alte țări. Știu că sunt „prelucrați” și că cel puțin 20 dintre ei ar putea pleca în acest moment”, a avertizat el într-o ședință a comitetului Dumei de Stat pentru cultură fizică și sport din Federația Rusă. „În tenisul nostru există o anumită situație: nu avem competiții în Rusia, ligile nu funcționează, nu avem contribuții și, prin urmare, nu putem finanța rezervele”.
Din 2024, Kazahstanul este reprezentat și de jucătorul de tenis Alexander Șevchenko, care la momentul transferului era unul din cei mai buni jucători din Rusia și ocupa locul 48 în clasamentul ATP.
Kazahul Alexander Șevchenko la turneul Australian Open din Melbourne, pe 21 ianuarie 2026
Uzbekistanul a atras și el jucători de tenis ruși. Abia în 2025 au început să joace pentru această țară Kamilla Rahimova, Polina Kudermeva și Maria Timofeeva, care se află constant în top 100 al clasamentului mondial. Federația de tenis din Uzbekistan consideră că transferul lor este un pas important pentru dezvoltarea tenisului feminin în această țară.
Kamilla Rahimova din Uzbekistan în timpul unui meci la proba de simplu feminin de la Australian Open, Melbourne, 19 ianuarie 2026
Nici Daria Kasatkina nu mai joacă pentru Rusia, la fel ca alți cei mai buni jucători de tenis ruși. Sportiva, care ocupă acum locul 45 în clasamentul WTA, a luat însă decizia, probabil singura, cel puțin la așa nivel, din motive politice. După începutul invaziei ruse în Ucraina, Kasatkina s-a pronunțat deschis împotriva războiului și l-a numit un „coșmar” de care nu poate uita niciodată.
Rusoaica Daria Kasatkina într-un meci cu ucraineanca Anhelina Kalinina, la turneul internațional de tenis „Cupa Kremlinului VTB”, Palatul Sporturilor Lujniki, 18 octombrie 2021
Kasatkina a încheiat sezonul 2022 pe locul 8 în clasamentul mondial și era, la acel moment, cea mai de succes jucătoare de tenis din Rusia.
„Am atât de mulți prieteni și cunoștințe din Ucraina, și, ascultând poveștile lor, ceea ce mi-au povestit - mă doare, pentru că mă gândesc: ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost eu în locul lor”, a mărturisit jucătoarea de tenis înainte de Australian Open 2023.
Jucătoarea de tenis a condamnat nu doar războiul din Ucraina, ci și politica Kremlinului față de comunitatea LGBT. În 2022, Kasatkina a anunțat că este lesbiană și că are o relație cu patinatoarea Natalia Zabiyako, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice. Iar în 2025 a spus că a obținut cetățenia Australiei și că a început o „nouă viață” în această țară.
### Vezi și... ### Daria Kasatkina declară că e lesbiană și critică „tabuurile” din Rusia„Sinceră să fiu, unul din principalele motive pentru care a trebuit să fac acest pas și să-mi schimb cetățenia a fost că voiam să trăiesc o viață liberă și deschisă, așa cum îmi doream. Din păcate, în Rusia nu puteam face asta. Trebuia să găsesc un alt loc. Și l-am găsit”, a explicat Kasatkina schimbarea cetățeniei pentru ziarul britanic The Guardian.
În ianuarie 2026, ea a publicat o fotografie de la ceremonia de obținere a cetățeniei și a scris: „Oficial australiancă. Fericită, recunoscătoare și liberă”:
Spre deosebire de Kasatkina, alți jucători de tenis ruși nu asociază schimbarea cetățeniei (atât sportive, cât și obișnuite) cu politica Rusiei. Unii spun că este un pas logic pentru a se lega definitiv de țara în care trăiesc și se antrenează. Astfel, de exemplu, a explicat Varvara Graceva schimbarea cetățeniei ruse cu cea franceză în 2023: „De ce mi-am schimbat cetățenia? În 2019, după ce locuisem aici deja de câțiva ani, antrenorul meu m-a întrebat dacă aș vrea să locuiesc în Franța și să joc pentru această țară. I-am răspuns: „Da”. Din acel moment, mi-au făcut un pașaport special, pentru a avea drepturile unei cetățene franceze... În vara anului 2023, mi s-a spus că am primit pașaportul. Încă sunt în stare de șoc”.
În decembrie 2025, Anastasia Potapova a anunțat schimbarea cetățeniei sportive - din sezonul 2026, ea va reprezenta Austria.
„Austria este un loc incredibil de ospitalier, pe care îl iubesc și unde mă simt ca acasă. Îmi place să locuiesc în Viena și aștept cu nerăbdare să o fac a doua mea casă”, a scris jucătoarea de tenis pe Instagram.
Pentru alții, este mai important să poată participa la Jocurile Olimpice și să-și păstreze dreptul de participare la turnee. Acesta a fost și argumentul invocat de Natela Dzalamidze, una din primele sportive care a refuzat să mai reprezinte Rusia după începerea războiului din Ucraina. Ea a ales să joace pentru Georgia încă din vara anului 2022. „Nu a fost o decizie ușoară, pentru că trăim vremuri dificile... Am luat această decizie pur și simplu pentru că voiam să particip la Jocurile Olimpice... Este ultimul an în care pot avea șansa să încep să joc pentru Georgia”.
Alții își explică decizia prin identitatea națională. Alexander Șevchenko a comentat astfel trecerea sa sub steagul Kazahstanului în 2024: „Mama mea este originară din Kazahstan, așa că pentru mine este firesc să reprezint această țară. Sunt mândru că joc pentru Kazahstan și îmi place foarte mult să fac parte din echipă”.
Se retrag de sub steagul Rusiei și reprezentanții altor sporturi. Dublu campion al Rusiei la lupte, Malik Șavaev, și-a schimbat cetățenia în 2025 și a început să evolueze pentru Kârgâzstan. El a devenit deja campion al țării în categoria de greutate până la 86 kg.
Un alt luptător rus, Victor Rassadin, reprezintă Tadjikistanul din 2023. Într-un interviu recent, el a explicat de ce a decis să concureze pentru Dușanbe.
„De mult timp analizam țările CSI în ansamblu. În contextul situației politice, toate țările europene s-au închis. Tadjikistanul era țara cea mai potrivită, care era gata să mă primească. Este foarte greu să practici lupte în Rusia. La noi trebuie să treci peste concurența din Iakutia, întrucât lupta este sportul nr. 1 în Iakutia. Tadjikistanul este un popor foarte ospitalier și cu o cultură bogată. Sincer să fiu, concurența nu este atât de puternică acolo. Nu există facilități și condiții, dar, cu toate acestea, ei depun eforturi”, a remarcat Rassadin.
Victor Rassadin a reprezentat Tadjikistanul la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
****
Experții și comentatorii sportivi subliniază faptul că, pentru mulți sportivi ruși, decizia de a schimba țara a fost una forțată. De regulă, sportivii au o carieră scurtă, iar perioada în care sunt în forma fizică maximă, când pot obține rezultate excelente, este și mai scurtă. Prin urmare, în cazul în care țara lor este privată de dreptul de a participa la Jocurile Olimpice sau la alte turnee importante, ei caută oportunități în alte țări, nefiind dispuși să aștepte schimbări politice sau de altă natură.
Acest lucru s-a întâmplat cu sportivii ruși în 2022, după începutul invaziei ruse în Ucraina.
Comitetul Internațional Olimpic a recomandat să nu se permită sportivilor ruși să participe la competiții internaționale, dar în 2023 a relaxat sancțiunile, permițând sportivilor din Rusia și Belarus să participe la Jocurile Olimpice ca sportivi neutri.
„Dacă vor rămâne în Rusia, cu siguranță că nu vor putea participa la Jocurile Olimpice – în prezent, nu au această posibilitate. Pot participa la Jocuri reprezentând Uzbekistanul sau alte țări, spune Kamoliddin Alimov, comentator sportiv din Tașkent. În plus, li se oferă bani buni. Dar obiectivul principal este Olimpiada. Cel mai înalt obiectiv pentru fiecare sportiv este participarea la Jocurile Olimpice."
Nu există statistici oficiale privind numărul sportivilor ruși care au decis să concureze sub steagul altor țări. Cu toate acestea, mass-media rusă scrie că, din februarie 2022 până în iulie 2024, peste 350 de sportivi și-au schimbat cetățenia. Zeci de atleți au obținut pașapoarte ale țărilor din Asia Centrală.
În același timp, în Asia Centrală, atitudinea față de sportivii naturalizați este diferită. Unele țări consideră că aceștia le oferă o șansă de a obține rapid succese sportive pe scena mondială. Altele, dimpotrivă, consideră că „străinii” le iau locul sportivilor locali și încetinesc dezvoltarea sportului.
Oficialii sportivi neagă, de regulă, că „foștii străini” au o influență negativă asupra sportului local. De exemplu, directorul executiv al Asociației de patinaj din Kazahstan, Oljas Besbaev, a declarat într-un interviu pentru proiectul „Unchiul Vanea” că includerea sportivelor ruse Kristinei Silaeva și a Elizavetei Golubeva în echipa națională reprezintă o șansă bună pentru țară.
„Din cauza situației internaționale dificile din ultimii ani, ar fi fost păcat să nu profităm de faptul că sportivii ruși nu mai sunt admiși la competițiile mondiale. Silaeva și Golubeva au cerut ele însele să fie acceptate în echipa noastră. Sincer vorbind, ele sunt patinatoare foarte puternice, nu au luat locul nimănui în echipa națională și au început să se antreneze cu echipa națională a Kazahstanului. Pur și simplu, nu avem sportivi de un asemenea nivel”, a remarcat Besbaev.
Atragerea sportivilor străini, în special la disciplinele în care sportivii locali nu sunt foarte buni, poate într-adevăr să aducă faimă țării, spune și redactorul-șef al Sports24.kz.
„De exemplu, acum 15 ani, nimeni n-ar fi putut spune că Kazahstanul va avea un campion de tenis la Wimbledon. Dar a apărut Elena Rybakina și a demonstrat că jucătorii străini pot fi utili”, a afirmat Adil Saptayev.
Totuși, există un „dar”: în umbra străinilor faimoși rămân talentele locale.
„Concurența crește – și asta nu este întotdeauna un lucru bun. De exemplu, în Kazahstan avem o jucătoare de tenis minunată, Zhibek Kulambaeva. Din cauza faptului că Federația de Tenis din Kazahstan nu a putut să-i asigure resursele necesare, ea a fost nevoită să participe la competiții pe cheltuială proprie. De ce s-a întâmplat acest lucru? Pentru că întregul buget a fost alocat sportivilor naturalizați”, explică Saptayev.
La Jocurile Olimpice de vară din 2024 de la Paris, sportivii kazahi au câștigat șapte medalii: una de aur, trei de argint și trei de bronz. După acele jocuri, președintele Kasîm-Jomart Tokaev s-a pronunțat împotriva naturalizării sportivilor străini.
„Sportivii străini nu pot asigura succesul pe termen lung. Aici este importantă o abordare profesionistă din partea antrenorilor și anume antrenorii noștri kazahi pot asigura acest lucru. Ținând cont de situația actuală, oficialii din sport nu se ocupă de dezvoltarea sportului, ci de gestionarea bugetelor de miliarde de dolari, fără a se concentra pe rezultatul final. În domeniul sportului au loc frecvent cazuri de corupție. Acest lucru aduce prejudicii enorme nu numai dezvoltării sportului național, ci și imaginii țării. O astfel de situație este inacceptabilă”, a declarat Tokaev la întâlnirea cu sportivii și antrenorii lor după Jocurile Olimpice de vară.
Cu toate acestea, practica naturalizării continuă. Patinatoarele Silaeva și Golubeva au început să concureze pentru Kazahstan în 2025 și vor reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 de la Milano, la fel ca Samodelkina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te